E vorba de un summit de urgență privind securitatea europeană, desfășurat la Paris, după turbulențele provocate de SUA și direcția care trebuie urmată în ceea ce privește securitatea continentului, ca urmare a războiului din Ucraina.
Cum era de așteptat, Valentin Naumescu a subliniat că întrevederea nu a reușit să ofere un răspuns unitar și ferm în fața noii abordări tranzacționale a SUA, evidențiind încă o dată divergențele de viziune dintre marile puteri europene și limitele capacității Europei de a acționa autonom în domeniul apărării.
Liderii prezenți au reiterat necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare peste 2% din PIB, un obiectiv deja cunoscut, dar au ezitat în fața unor inițiative mai ambițioase, precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina. Țări precum Polonia și Germania au blocat această propunere, trăgând, practic, „frâna de mână” asupra unei posibile intervenții europene directe în conflictul de la granița UE.
„Mai e mult până departe” – este concluzia profesorului Valentin Naumescu, care subliniază că Europa este încă departe de a deveni un actor de securitate unitar, credibil și puternic pe scena internațională.
În acest context, România trebuie să își mențină angajamentele strategice față de SUA și NATO, participând activ la inițiativele europene din domeniul securității, dar fără a pierde parteneriatul esențial cu Washingtonul.
Summitul de la Paris a arătat cât de greu se va coagula o voce unitară a Europei în materie de apărare, iar pentru România, opțiunea transatlantică rămâne singura alternativă viabilă pe termen scurt și mediu.
Redăm integral analiza profesorului Valentin Naumescu:
Europa și securitatea. În loc de concluzii, după Paris
*
Să fim lucizi, liderii "principalelor țări europene" nu au reușit mare lucru aseară, la Summit-ul de la Paris consacrat securității europene și formulării unui "răspuns european clar și ferm" la noua abordare tranzacțională a SUA....
Și-au arătat încă o dată diferențele de viziune. Și au mai demonstrat totodată, deși nu mai era nevoie, și limitele puterii Europei. Câțiva dintre ei (Polonia, Germania) au tras clar frâna de mână pentru ideea trimiterii de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina. S-a convenit ceea ce se știa de mult, că trebuie crescute cheltuielile de apărare dincolo de 2%.
"Mai e mult până departe" cu europenii în chestiuni de apărare și securitate, cu ideea Armatei Europene, cu garanțiile europene de securitate.
Deocamdată și pentru destul de multă vreme de acum înainte, securitatea europeană este de neconceput fără angajamentul SUA și fără NATO.
Rămânem în paradigma relațiilor transatlantice.
Este bine că europenii se întâlnesc, discută, dezbat, problematizează, conștientizează schimbările și provocările în sistemul relațiilor internaționale, își iau angajamente financiare, lansează inițiative. Este foarte bine că apare acest nucleu european al inițiativelor în domeniul apărării. Se vor face pași în continuare.
Așa cum am mai spus, România trebuie să fie în viitorul apropiat un participant activ la formatele europene în domeniul apărării și securității, menținându-și însă parteneriatul strategic esențial cu SUA, dincolo de turbulențele acestor ani, care vor trece repede. Nu există deocamdată o alternativă, un Plan B.
Summit-ul de la Paris a arătat cât de greu se va constitui o voce puternică, unită și credibilă a Europei în domeniul apărării și securității regionale și globale.
SURSA: defenseromania.ro
