Sindicaliști din Educație, afiliați celui mai mare sindicat – Federația Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar, FSLI, au protestat azi în fața Palatului Parlamentului.

Sindicaliștii FSLI cer în stradă indexări salariale care să acopere inflația Foto: Arhivă

Lista nemulțumirilor începe cu neaplicarea integrală a Legii salarizării din 2017 și neacordarea unor sporuri de care alți salariați bugetari beneficiază. Sindicaliștii reclamă și neplata orelor suplimentare, inexistența normativelor de personal, nedecontarea navetei.

Nu se poate trăi cu 1.700 de lei pe lună

Nu în ultimul rând, protestatarii au cerut indexarea salariilor care să acopere rata inflației . Sunt angajați, și nu puțini, au spus sindicaliștii , care au salarii nete cuprinse între 1.700 și 2.200 de lei pe lună. „Am fost astăzi în Parlament cu o delegație din care au făcut parte și două angajate din Educație, una care avea 1.700 de lei salariu, trecut pe fluturașul de salariu, și o a doua care avea, după 30 de ani de muncă pe post de îngrijitoare, 2.046 de lei pe lună. Nu se poate trăi cu acești bani. Astăzi am avut o discuție în Parlament și cu domnul Ciolacu, cu domnul Budăi de la Muncă și cu domnul Câciu de la Finanțe și au promis că vor face o analiză. Au fost de acord că trebuie să găsim soluții. Nu ne vom opri cu protestele până nu vom vedea materializate revendicările noastre”, a declarat George Purcaru, vicepreședintele FSLI.

Acesta mai spune că, din pricina reducerilor de personal succesive operate în Educație, munca pe care trebuie să o facă personalul nedidactic este foarte multă. „Nu avem normative de personal aplicabile în acest moment. Ar trebui să folosim unele din 1999, dar nu le folosim nici pe acelea. Este nevoie de aceste normative pentru a ști de cât personal nedidactic avem nevoie ca o școală să funcționeze așa cum trebuie. Nu să împărțim un buget ca să vedem câți bani avem, ca să vedem dacă putem angaja sau nu. În decursul anilor au fost foarte mult timp blocate posturile și am ajuns în situația în care personalul nedidactic nu poate să meargă într-un concediu sau într-un concediu medical pentru că toată responsabilitatea cade pe umerii celor care rămân la muncă și aceștia trebuie să muncească foarte mult în plus. Și nu se plătesc ore suplimentare”, exemplifică Purcaru.

Reamintim că, în proiectul de buget pe 2023, Ministerul de Finanțe prevede 2,1% acordați Ministerului Educației, cel mai mic buget din ultimii ani, la care ar urma să se adauge 1,1% bani alocați prin autoritățile locale și pentru învățământul superior. „Este strigător la cer să ai 2,1% buget pe Educație, sau 3,1%, și cu ce se acordă prin consiliile județene, în condițiile în care media europeană este la 4,75% din PIB”, a subliniat Purcaru.