Daniela Ceredeev predă prin metode nonformale și își notează elevii doar când sunt pregătiți și pe subiectele pe care le-au învățat. Temele pe care le dă pentru acasă nu le iau copiilor mai mult de 20 de minute ca să le facă.

Daniela Ceredeev, inspector de Limba şi Literatura Română și Religie și profesor la Şcoala Gimnazială din localitatea Vatra Moldoviţei, județul Suceava, a fost desemnată profesoară Merito în 2017 pentru rezultatele notabile pe care le-a avut cu elevii săi și metodele atipice de predare pe care le folosește.

Este absolventă a Universității„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă, specializarea Litere-Limba Română și are un masterat în Literatură Română Postbelică la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava. Predă de aproape trei decenii, începând chiar din perioada studenției, în Gura Humorului și apoi în Vatra Moldoviței.

A susținut un program de after-school în cele cinci sate ale comunei unde predă. De luni până vineri mergea în câte o școală, cu câte 20 din cei peste 60 de elevi voluntari, și lucra cu toți copiii care doreau să participe, de la clasa pregătitoare, la a VIII-a. Daniela îi ajuta pe elevi la teme, organiza zile tematice, făcea jocuri interactive și de creativitate.

Iar în weekend, copiii veneau în Ciumârna, unde locuiește familia sa, să se joace la sediul Asociației Proiect Pro Europa, pe care a înființat-o în 2011. „Am folosit mult tutoriatul între copii pentru că am crezut că învățarea de la egal la egal poate să fie noninhibitorie. Profesorii erau acolo ca să ofere sprijin, dar învățarea efectivă s-a făcut și cu ajutorul elevilor performanți la învățătură”, explică profesoara.

A urmat un program remedial propus de fundația „Nouă ne pasă”, ce viza materiile de examen și prin care era contracarat abandonul școlar. A început cu 80 de copii și a ajuns finalmente să pregătească 125 de copii.

„Lecțiile pe care le-am învățat acolo alături de voluntari au fost de departe cele mai frumoase și mai tulburătoare din tot ce am putut trăi. Când pleci convins că un copil a făcut un pas înainte și l-a făcut și datorită ție, ești împlinit sufletește”, spune cu emoție Daniela.

Le schimbă starea copiilor prin povești

Una din metodele nonformale pe care le folosește este tehnica perspectivelor narative multiple, ce presupune ca elevii să ajute copiii dintr-o poveste să își schimbe starea imaginând un scenariu pozitiv. Practic, îi fascinează prin povești și îi face mai activi când citesc.

„Îi invit să intre în pielea unui personaj și să își imagineze alte situații. Îmi dau astfel seama de emoțiile pe care le au, de limitele pe care și le impun sau le au și le dezvolt mult creativitatea și empatia. E un fel de-a învăța literatura prin joacă”, își explică profesoara metoda.

Perspectivele narative multiple îi ajută pe elevi să aprofundeze textul literar și îi ajută mult să comunice mai bine. Daniela predă materia astfel încât elevii săi să învețe cu bucurie și drag, lucru care se întâmplă chiar dacă uneori îi duce către texte literare canonice, despre care se spune că nu sunt agreate de copii.

Photovoice, mesajul transmis de o fotografie

O altă metodă inedită este photovoice, în care elevii vorbesc despre mesajul transmis de o fotografie. Le dezvoltă astfel gândirea critică prin fotografierea unor realități și gruparea lor în funcție de o tematică anume sau topicul unei dezbateri.

„Folosesc metoda ca să văd care sunt preocupările lor și până unde mă pot baza pe orizontul lor cultural, ce anume le atrage atenția din realitate, iar apoi putem discuta despre mesaj”, detaliază Daniela.

Într-o fotografie, copiii găsesc un milion de motive de discuții, de la diverse aspecte din realitate pe care le surprind, la felul în care pot soluționa o anumită problemă. Înlege astfel cum se raportează la ceilalți și cât de mult trebuie să prețuiască ce au în jurul lor.

Metoda altfel de evaluare a elevilor

La orele ei, elevii nu se ridică în picioare când vorbesc, ba chiar au voie și să mănânce, dacă nu îi deranjează pe ceilalți. La notare, se ghidează după un citat din poetul Ralph Waldo Emerson, care spune că orice om e îndreptățit să fie evaluat în momentele cele mai bune ale existenței lui, așa că notele sunt trecute în catalog după o perioadă semnificativă de timp în care observă și evaluează copiii.

„Ne grăbim uneori să evaluăm, să punem note, să dăm verdicte fără a lua în considerare circumstanțele. Le dau atunci șansa să își construiască nota sau calificativul”, explică dascălul.

Le propune să își stabilească mai multe obiective de învățare și să le îndeplinească în propriul lor ritm. Când simt că știu, îi evaluează. În acest fel, copiii sunt în permanență focusați pe ce și-au propus și îi cer ajutorul când cred că nu au înțeles anumite lucruri. Ține cont ca temele să nu ia mai mult de 20 de minute pe zi, iar dacă sunt mai ample, le dă un termen mai lung.

Când era diriginte, fiecare profesor își nota într-un grafic pe ușa sălii de clasă timpul de care are nevoie un elev ca să facă tema la disciplina pe care o predă. Dacă depășea 2-3 ore, trebuia să modifice tema pentru a reduce și timpul alocat pentru a o face. „Cum mai poate fi învățare de drag când au trecut 4 ore și copilul încă mai are de scris. Mai este eficientă acea învățare?”, se întreabă retoric Daniela.

Îi încurajează să scrie cărți

Ca să le dezvolte și mai bine competențele, profesoara îi încurajează pe elevii săi să scrie cărți și volume-reportaj. Chiar și proiectele de after-school de care aminteam anterior s-au încheiat cu astfel de volume-reportaj, în care copiii au scris despre ei, despre lecțiile pe care le-au învățat și despre aspirațiile lor.

Relația Danielei Ceredeev cu elevii săi este una de suflet. Pe unii i-a cununat, iar altora le-a botezat copiii.

„O parte din foștii mei elevi sunt profesori universitari și asistenți universitari și de fiecare dată când ne întâlnim, facem schimb de cărți”, spune dascălul. Și-a impus ca cel puțin o dată pe lună să meargă la un training sau la o conferință pe tema educației și în fiecare an să facă un curs despre metode alternative de învățare.

„Cum ar fi un profesor care nu învață el însuși? Cum să te întâlnești cu copiii și să nu fii cu temele la zi?”, explică profesorul. Este, la rândul său, formator pe dezvoltare durabilă și a format în ultimii ani peste 250 de profesori de română.

Dezvăluirea progresivă

Are caiete întregi cu notițe de la cursuri, cu metode și jocuri, pe care întâi le testează cu elevii, iar apoi ei aleg ce să folosească la ore. La Limba și Literatura Română le place foarte mult dezvăluirea progresivă, o metodă care îi transformă în naratori.

Daniela împarte cu ei un text în fragmente, citesc o primă parte, iar apoi îi lasă pe ei să își imagineze continuarea. Fiecare își susține punctul de vedere și revin ulterior asupra textului. Își dau astfel seama că imaginația și creativitatea nu au limite.

În 2008 făcea voluntariat pentru mai multe organizații din țară, iar în 2011 a primit premiul „profesorul preuniversitar al anului” la Gala Premiilor pentru Excelență în Educație, pentru rezultatele obținute de elevii săi la olimpiadele județene și naționale de română și religie.

A câștigat până acum cinci premii naționale pentru voluntariat și a fost decorată de președintele Klaus Iohannis . De multe ori a fost singurul profesor de la sat premiat la concursurile la care a participat.

„Ceea ce îmi doresc cel mai mult de la elevii mei este să fie oameni frumoși, pentru că omenia înseamnă și generozitate, înseamnă și bucuria de-a fi împreună cu ceilalți și de-a face lucruri alături de ei. De acolo vine și nevoia de-a învăța. Dacă pot influența într-un fel asta, este minunat. Îmi doresc să treacă frumos prin viață și să fie oameni frumoși”, este speranța Danielei Ceredeev.