Producția AGRICOLĂ, DEMOLATĂ de SECETĂ
Aproape 900 de mii de hectare din suprafata agricola totala a Romaniei au fost afectate de seceta prelungita din acest an, pana la data de 5 august, potrivit unui raspuns al Ministerului Agriculturii pentru Hotnews. Seceta a afectat aproximativ 7-8% din suprafata totala de teren cultivata, care este de aproximativ 9,4 milioane ha. Seceta afecteaza in special culturile de primavara, respectiv porumbul, floarea-soarelor, cartoful si sfecla de zahar. Situatia culturilor de porumb si floarea-soarelui se va inrautati si mai mult in perioada urmatoare, anunta meteorologii, in conditiile mentinerii deficitului de umiditate in sol si a temperaturilor ridicate.
"In cursul lunilor iunie si iulie 2015 s-a solicitat Institutiilor Prefectului operationalizarea organismelor si structurilor abilitate in managementul situatiilor de urgenta, precum si comunicarea de situatii centralizate, la nivel de judet, referitoare la pagubele fizice si valorice produse de seceta, in conformitate cu datele cuprinse in procesele verbale/rapoartele sinteza intocmite de catre Comitetele locale pentru situatii de urgenta/Comitetele judetene pentru situatii de urgenta. Centralizarea acestor informatii la Centrul operativ pentru situatii de urgenta organizat la nivelul MADR, la data de 5 august 2015: 867.372,23 ha afectate de seceta prelungita, la nivel national", se arata in raspunsul MADR.
Ulterior, la solicitarea Hotnews, reprezentatii Ministerului Agriculturii au precizat ca cele 867.372,23 ha se raporteaza la suprafata agricola totala a Romaniei, fiind incluse pasunile si fanetele.
Ministerul Agriculturii nu are inca o estimare a sumelor de bani pe care le vor pierde fermierii in urma instalarii fenomenului de seceta pedologica, valoarea pagubelor urmand sa fie estimata in functie de evolutia fenomenului, se mai arata in raspunsul ministerului.
Evolutia fenomenului in perioada urmatoare nu va fi una favorabila pentru fermieri, anunta meteorologii. Potrivit prognozei agrometeorologice, temperaturile ridicate si deficitul de umiditate din sol se vor mentine in perioada urmatoare, iar starea de vegetatie a culturilor cel mai afectate de seceta, porumbul si floarea-soarelui, pe suprafatele agricole din sudul, sud-estul, estul si vestul tarii, se va deprecia in continuare.
In cazul in care fermierii vor inregistra pierderi de peste 30% din suprafatele destinate productiei, MADR are in vedere reducerea impozitelor datorate pe baza normei de venit proportional cu pierderile suferite, pentru persoanele fizice, individual sau intr-o forma de asociere. Iata masurile pe care Ministerul Agriculturii le ia in calcul:
*instituirea unei scheme compensatorii de sprijin, prin ajutor de minimis;
*reducerea impozitelor datorate pe baza normei de venit proportional cu pierderile suferite, pentru persoane fizice, individual sau intr-o forma de asociere, in cazul inregistrarii de pierderi de peste 30 % din suprafetele destinate productiei agricole;
*operationalizarea fondurilor mutuale care sa preia riscurile de seceta si sa despagubeasca membrii utilizand surse financiare comunitare (Sursa: raspunsul MADR pentru HotNews.ro)
In prezent, nu exista o lege care sa-i protejeze pe agriculturi de pagubele provocate de fenomenele meteorologice nefavorabile, cum ar fi seceta sau inundatiile, dupa ce domeniul acordarii de despagubiri pentru fermieri a ramas nereglementat, prin abrogarea Legii nr. 381/2002, in anul 2010. In schimb, exista posibilitatea ca agricultorii sa isi asigure culturile.
Romania ar putea cere ajutorul Uniunii Europene pentru a-i despagubi pe fermieri. Potrivit MADR, dupa estimarea pierderilor si informarea guvernului, se va stabili solicitarea de asistenta financiara din fonduri europene pentru acordarea despaguburilor.
Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a declarat, la sfarsitul lunii iulie, ca pentru acordarea despagubirilor cu o valoare mai mare de 15.000 de euro, Romania trebuie sa ceara acordul Comisiei Europene, iar pentru cele mai mici trebuie sa notifice Comisia, chiar daca ajutoarele vor fi date din bugetul national.
"Comisiile constituite pe langa prefecturi analizeaza situatia in teritoriu, dupa care ne-o vor prezenta si, pe baza ei, vom vedea ce putem face din fonduri bugetare, pentru ca fonduri europene nu cred ca vom avea pentru despagubiri. Oricum, trebuie sa avem acceptul Comisiei Europene daca vorbim de despagubiri care depasesc 15.000 euro, pentru ca sunt situatii in care va trebui sa acordam despagubiri mai mari. Ajutorul de minimis spune ca trebuie sa dam nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fara sa asteptam ok-ul Comisiei, doar notificam, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie sa notificam Comisia Europeana, asteptam raspunsul si pe urma vom veni cu eventuale despagubiri, dar ele vor fi platite tot in limita disponibilului de la bugetul de stat", a declarat ministrul Agriculturii, potrivit Agerpres.
