Procurorul DNA a cerut o pedeapsă de cel puțin 12 ani de închisoare pentru Elena Udrea și 15 pentru Ioana Băsescu, în dosarul finanțării campaniei campaniei electorale din 2009
Procurorul DNA a cerut marți, la Curtea de Apel București (CAB), o pedeapsă de 12 ani de închisoare plus spor pentru Elena Udrea în dosarul penal privind finanțarea campaniei electorale din 2009, în care fosta ministră PDL este acuzată de spălare de bani și instigare la luare de mită.
În cazul Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte, reprezentantul parchetului anticorupție a cerut o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege în cazul delapidare, ceea ce înseamnă 15 ani.
În același dosar, pentru Dan Andronic, procurorul DNA a cerut o pedeapsă cu închisoarea cu executare.
Verdictul nu va fi dat azi, ci la o dată ulterioară, după cum a anunțat judecătorul de la CAB.
Infectată cu COVID 19 pe 7 ianuarie, Elena Udrea a ieșit din carantină și a participat azi la ultimul termen din procesul de corupție legat de finanțarea campaniei electorale din 2009.
Udrea a aflat de infectare chiar înaintea ultimului termen din proces, care inițial ar fi trebuit să aibă loc pe 8 ianuarie, a declarat pentru G4Media.ro avocatul acesteia, Veronel Rădulescu.
Apărătorul Elenei Udrea a invocat atunci în instanță acest aspect și a obținut amânarea judecății.
Pe 14 decembrie anul trecut, Curtea de Apel București a mai amânat o dată procesul de corupție legat de finanțarea campaniei electorale din 2009, în care protagoniste sunt Elena Udrea și Ioana Băsescu, stabilind termen pentru 8 ianuarie 2021. Unul dintre inculpații din dosar a anunțat atunci instanța, prin intermediul avocatului său, că a fost infectat cu COVID 19, dar că dorește să asiste la audierea Elenei Udrea pentru a-i adresa întrebări.
La audierile din fața instanței, care au avut loc anul trecut, fostul ministru PDL al Dezvoltării și-a susținut nevinovăția.
„Nu mă consider vinovată de comiterea infracțiunilor. (…) Am finanțat personal campania electorală din 2009, alocând sume totalizând peste 300 de mii de euro. Veniturile personale și ale soțului aferente anului 2009 mi-au permis această finantare. Cred că sunt printre puținii politicieni care au adus bani personal la campania electorală și nu au plecat cu bani acasă în urma lor”, a declarat Udrea la Curtea de Apel București.
Context
În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.
De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a jurnalistului Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.
