Dumitriu a semnat rechizitoriul în dosarul "Transformatorul”, în care fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat, definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare. Acelaşi procuror l-a trimis în faţa judecătorilor pe omul de afaceri Ioan Niculae în două dosare. În cazul "Mită la PSD”, Niculae a primit, în aprilie 2015, o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare cu executare.

În aprilie 2016, senatorul UNPR Marius Isăilă a fost condamnat, în prima instanţă, la patru ani de închisoare cu executare. Şi acest rechizitoriu a fost semnat de procurorul Paul Dumitriu.

De asemenea, fostul deputat Dan Păsat a fost condamnat, definitiv, la trei ani de închisoare cu executare după ce a fost trimis în judecată de actualul candidat la CSM.

"În activitatea unui magistrat, fie el procuror sau judecător, nu poate exista compromis şi afirm acest principiu chiar dacă am fost în situaţia de a pune sub învinuire, de a reţine şi de a susţine arestarea unor colegi, unii cu care am lucrat în mod direct (fie procurori, fie ofiţeri de poliţie judiciară, fie judecători), sau în situaţia de a pune sub învinuire, a cere arestarea şi trimiterea în judecată, a unor reprezentanţi ai celorlalte puteri în stat (executivă sau legislativă), fie ei miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi de Consilii Judeţene sau directori şi şefi de instituţii publice, ori puternici oameni de afaceri”, arată Paul Dumitriu în proiectul depus la CSM.

Dumitriu susţine că CSM "trebuie să aibă o reacţie promptă, fermă şi constantă, ori de câte ori valori fundamentale ca independenţa justiţiei sunt afectate sau periclitate prin acţiunile unei alte puteri în stat sau ale unor persoane interesate, inclusiv care controlează mass-media, respectiv în situaţii în care limitele fireşti şi legale ale libertăţii de exprimare sunt depăşite. Ultimii ani indică un proces evolutiv în asumarea de către Secţia de procurori din cadrul CSM a acestui principal rol instituţional, prin reacţii la atacurile punctuale ale unor politicieni la adresa procurorilor sau procedurilor judiciare derulate”.

Procurorul DNA militează pentru descurajarea atacurilor politice la adresa justiţiei prin "mijloace administrative”. "Complexitatea, consistenţa şi subversivitatea unor atacuri la adresa instituţiilor judiciare implicate în lupta pentru combaterea fenomenelor infracţionale ce afectează structura societăţii româneşti impun o reactivitate mult mai crescută şi mai fermă a sistemului, prin reprezentanţii săi din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Asemenea forme complexe de ingerinţă şi presiune în activitatea de urmărire penală sau judecată trebuiesc sancţionate nu doar prin comunicate de presă şi/sau luări de poziţie la nivel individual, ci şi prin găsirea acelor mijloace administrative şi instituţionale care să permită descurajarea unor asemenea derapaje din partea reprezentanţilor celorlalte puteri în stat”, mai scrie Dumitriu în documentul depus la CSM.

Procurorul Paul Dumitriu mai susţine că viitorul CSM trebuie să se implice mult mai activ, prin dobândirea de prerogative legale, în numirea procurorilor şefi. "Modalitatea actuală de numire a procurorilor şefi, doar de decidenţii puterii executive, fără stabilirea şi respectarea unor minime criterii de transparenţă, exigenţă şi experienţă profesională, invocând tocmai «aplicarea strictă a legii», lasă Consiliului Superior al Magistraturii - garantul independenţei justiţiei şi singurul răspunzător pentru cariera magistraţilor, doar un rol consultativ, de decor, şi pune în discuţie tocmai aplicabilitatea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, mai precis a celui statuat în art.1 alin.4 din Constituţie, unde se prevede explicit că: Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”, se mai arată în proiectul lui Paul Dumitriu, care menţionează că are 18 ani de experienţă ca procuror.

În octombrie vor avea loc alegeri pentru desemnarea în CSM a nouă judecători şi cinci procurori.

14 iulie 2016 a fost ultima zi în care judecătorii şi procurorii puteau să-şi depună candidaturile. Până în acest moment, CSM nu a transmis oficial lista candidaţilor pe motiv că nu au fost soluţionate eventualele contestaţii. Potrivit unor surse judiciare, alţi trei procurori şi-au depus candidatura pentru funcţia de membru în Secţia pentru Procurori a CSM, din partea Parchetului instanţei supreme, aceştia fiind Codruţ Olaru, Alina Albu şi Romulus Varga.