Acest "mod plastic" din ordonanța de clasare a DIICOT a fost semnalat de către reprezentanții asociațiilor civice care vineri s-au întâlnit cu procurorul general Gabriela Scutea, căreia i-au cerut redeschiderea dosarului 10 august, clasat parțial de DIICOT.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Geeks For Democracy, principala solicitare a reprezentanților grupurilor civice a fost cea de redeschidere a acestui dosar prin preluarea sa de către Parchetul General. Solicitarea este susținută de reprezentanții a peste 25 de grupuri civice și de o petiție semnată de peste 40.000 de membri ai Comunității Declic, înaintată vineri procurorului general.

Comunicatul asociațiilor civice:

• "În debutul întâlnirii a fost reiterat caracterul pașnic, demonstrat în timp, al protestelor din Piața Victoriei și faptul că trăsătura principală a majorității participanților la aceste proteste a fost refuzul abuzurilor și violenței, aspecte caracteristice aflate în contradicție cu afirmațiile cuprinse în Ordonanța DIICOT care laudă demersul forțelor de ordine de a-i trata pe protestatari ca pe <<o cultură iremediabil compromisă>> care este nevoie să fie <<întoarsă la stadiul de brazdă>>.
• Deși la acest moment nu există număr de intrare la Parchetul General în vederea analizei dosarului, procurorul general a recunoscut că a studiat textul ordonanței și a menționat rezervele personale cu privire la modul de redactare al acesteia. Totodată, Gabriela Scutea a specificat faptul că opinia domniei sale, justificată de dreptul procurorului general de verificare a procurorilor din subordine, se va baza pe probatoriul din cele 133 de volume ale dosarului.
• Un punct important al întâlnirii a fost reprezentat de discutarea termenelor din dosar, atât a celor nepermis de lungi din ultimii doi ani care au dus la percepția publicului că s-a încercat tergiversarea dosarului cât și a termenelor viitoare de clarificare a unei rezoluții în acest caz astfel încât să nu se ajungă la o situație similară cu dosarele Revoluției sau Mineriadei.
• Participanții la întâlnire au adus în atenția procurorului general mai multe aspecte neconforme sau lipsă din textul ordonanței DIICOT care ridică semne de întrebare asupra modului de realizare a anchetei și asupra echidistanței procurorului de caz și justifică, în opinia noastră, redeschiderea dosarului și preluarea acestuia de către Parchetul General: necesitatea desecretizării comunicărilor dintre jandarmi și șefii acestora, motivele pentru care persoanele cunoscute ca agitatori cu antecedente violente nu au fost extrase din mulțime, absența cercetării de teren și expertizei criminalistice asupra grenadelor de mână cu efect iritant-lacrimogen, absența evaluării expertului din dosar asupra nivelului concentrației de gaz, acoperirea numerelor de identificare ale jandarmilor, faptul că nu au fost audiate toate persoanele vătămate care au depus plângere și, nu în ultimul rând, eludarea rolului colonelului Cătălin Răzvan Paraschiv.
• În concluzia întâlnirii, dincolo de demersurile legale pe care le vor face reprezentanții grupurilor civice în continuare sau de măsurile pe care le poate lua procurorul general, este imperios necesară asumarea de către magistrați și societatea civilă a unor eforturi comune pentru ca sistemul de justiție din România să fie în măsură să servească cu cinste și să ofere dreptate pentru cetățenii acestei țări".

Și Parchetul General a anunțat această întâlnire, arătând că procurorul general "a indicat procedurile legale pentru contestarea ordonanței, susținerea pentru continuarea cercetărilor în dosarul disjuns în favoarea Secției parchetelor militare din cadrul PÎCCJ într-o manieră accelerată (independent de verificările care vor fi făcute asupra ordonanței adoptate de DIICOT), precum și faptul că toate persoanele interesate pot utiliza căile procedurale pe care le au la dispoziție".

La aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Procurorii DIICOT spun că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT susține și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

Au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

Procurorii DIICOT spun totuși că în cazuri punctuale unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor, astfel că vor fi cercetați pentru purtare abuzivă de către Parchetul Militar. Mai exact, procurorii spun că aceștia "ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari".

La câteva ore de la anunțul DIICOT, procurorul general Gabriela Scutea a reacționat susținând că "toate actele procedurale din acest dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierarhic".

Întrebată dacă, prin urmare, va dispune un control asupra acestui dosar, Scutea nu a dat un răspuns concret: "Haideți să citim cu toții cele 235 de pagini ale dosarului". Ea a fost întrebată și dacă există posibilitatea să infirme ordonanța procurorilor DIICOT, refuzând să răspundă.