Procurorii militari au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea de infracțiuni contra umanității, după ce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a descoperit în Munții Apuseni osemintele unui "chiabur" împușcat de Securitate în vara lui 1950 și îngropat într-un loc izolat.

Sursa foto: facebook.com/ InstitutuldeInvestigareaCrimelorComunismului

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, dosarul a fost deschis ca urmare a unei sesizări a IICCMER cu privire la uciderea prin împușcare a unei persoane de către lucrători din cadrul Serviciului Județean al Securității Poporului Turda și ai Biroului de Securitate Câmpeni, la data de 16 august 1950, pe raza comunei Bistra, în județul Alba.

În urma investigațiilor de teren efectuate de cercetătorii IICCMER, a fost identificat situl funerar. În cursul zilei de marți, sub coordonarea unui procuror militar, s-a efectuat cercetarea la fața locului de către o echipă complexă, din care au făcut parte un tehnician criminalist din cadrul Poliției orașului Cîmpeni, agenți de poliție din cadrul Postului de Poliție Bistra, județul Alba, precum și un medic legist din cadrul Serviciul Județean de Medicină Legală Alba, beneficiindu-se de sprijinul specialiștilor IICCMER.

În urma săpăturilor efectuate în locul indicat a fost identificat un schelet uman, dispus la o adâncime de 0,70 metri. Rămășițele umane au fost remise Serviciului Județean de Medicină Legală Alba pentru efectuarea expertizelor medico-legale, în vederea stabilirii cauzei medicale a morții.

Coordonatorul cercetărilor, Gheorghe Petrov, expert IICCMER, a declarat luni seara, pentru AGERPRES, că, în urma unei acțiuni de investigații arheologice desfășurată pe teritoriul comunei Bistra, la peste 11 kilometri de centrul satului, în zona Poarta între Căi, arheologii au descoperit la o adâncime de circa 70 de centimetri rămășițele lui Ioan Andreșel, executat de Securitate în 16 august 1950.

Locul mormântului lui Ioan Andreșel a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori care au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a IICCMER la începutul lunii septembrie.

Potrivit IICCMER, Serviciul Județean al Securității Poporului Turda a organizat, în august 1950, o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra, suspectată că ar avea legături cu partizanii anticomuniști din zonă, inclusiv cu organizația de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale.

"În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Ihuț Traian, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi și suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. (...) În urma așa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situația creată în Bistra se fac vinovați trei chiaburi și anume Andreșel Ioan, Pom Traian și Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reținuți la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executați în locuri prestabilite", susține IICCMER.

În dimineața zilei de 16 august 1950, Traian Pom și Iosif Trifa au fost duși la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare în locuri diferite. În aceeași zi, Ioan Andreșel, de 73 de ani, a fost căutat și ridicat de la o locuință pe care o avea în munte, la Dosul Neagului, după care, potrivit mărturiilor unor localnici, a fost maltratat și transportat pe o distanță de circa 1,5 kilometri până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, unde a fost executat prin împușcare.

"Cadavrul lui Andreșel Ioan, precum și trupurile celorlalte două victime, au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, Selagea și Ihuț, precum și alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: Cine face ca el, ca el să pățească", mai spune IICCMER.

Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaștere. Din datele culese de la urmașii lui Andreșel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare și ginerele său s-a eliberat din penitenciar. Între timp, crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoștea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundație de beton, care și aceasta s-a risipit, fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploatație forestieră din zonă.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Ioan Andreșel a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care a fost eliberat și certificatul de deces.

Ioan Andreșel a fost încadrat de comuniști la categoria "chiaburi". Familia Andreșel avea multe animale și o suprafață apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, pășune și pădure, având pe lângă o casă în zona centrală a localității Bistra, și o locuință sezonieră, amenajată în munte. Totodată, împreună cu ginerele său, Andreșel deținea în comună o prăvălie, o cârciumă și un depozit de lemne.

AGERPRES