Procurorii cer 25 de ani de închisoare pentru torţionarii disidentului Gheorghe Ursu
Un procuror a solicitat miercuri judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti ca foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, să fie condamnaţi la câte 25 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.
Curtea de Apel Bucureşti a terminat de judecat dosarul în care au fost trimişi în judecată Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, şi foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.
În ultimul cuvânt, procurorul de şedinţă a cerut încetarea procesului penal în cazul lui Tudor Postelnicu, ca urmare a decesului acestuia.
El a susţinut că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş ar trebui condamnaţi la închisoare pe viaţă, însă aceştia au împlinit 60 de ani, astfel încât solicită câte 25 de ani de închisoare, în acest caz aplicându-se vechiul Cod penal din anul 1968.
"Acţiunile inculpaţilor s-au înscris acţiunilor represive ale organelor de securitate. Au fost încălcate drepturi fundamentale ale omului şi valori esenţiale prevăzute de legile naţionale şi internaţionale. Nimeni nu poate să fie pedepsit pentru gândurile lui", a spus procurorul.
Reprezentantul Parchetului a mai solicitat ca Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş să fie degradaţi militar şi să plătească daune morale cerute de părţile civile.
Pe 1 august 2016, George Homoştean (decedat), fost ministru de Interne, şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu.
Totodată, au fost trimişi în judecată şi foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceştia fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă".
Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii (printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu), Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia.
Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate.
Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.
Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani, pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga. AGERPRES
