Romulus Varga, procuror șef al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General, a declarat marți că prejudiciul în dosarul Hexi Pharma se ridică la 102 milioane lei, însă unele spitale s-au retras din dosar ca părți civile.

"Prejudiciul calculat în acest caz este de 102 milioane lei, care reprezintă contravaloarea achizițiilor făcute de unități sanitare din România de bunuri, de produse biocide neconforme de la Hexi Pharma. Multe spitale s-au constituit părți civile, unele dintre ele și-au retras constituirea de parte civilă ca urmare a recuperării sumelor de la Hexi Pharma. (...) Au fost probleme logistice care țin de gestionarea unei cantități mari de informații, inclusiv fizic, în număr de file, în număr de volume. Am avut un ajutor din partea unor ofițeri de clasă de la IGPR. Cred că am reușit să soluționăm dosarul într-un termen rezonabil având în vedere cantitatea mare de date", a afirmat Romulus Varga, prezent marți la bilanțul Ministerului Public pe anul 2016.

Întrebat de jurnaliști de ce persoanele fizice, respectiv pacienții, nu se pot constitui părți civile în acest dosar, procurorul Romulus Varga a spus că "pentru a stabili legătura de cauzalitate între o anumită infecție a unui anumit pacient și un anumit produs neconform al Hexi Pharma, folosit într-un anumit interval de timp la un spital, e o sarcină imposibilă, având în vedere că răspândirea infecțiilor nosocomiale nu ține doar de produsele Hexi Pharma, nu ține doar de dezinfectanți". "Sunt foarte mulți factori care au relevanță în materia asta și e greu să desprinzi un anumit flacon de produs și să-l legi de o anumită infecție a unui anumit pacient de la o anumită dată", a explicat el.

Potrivit procurorului, specialiștii români au stabilit că produsele Hexi Pharma nu erau conforme sub aspectul concentrației.

"Până la specialiștii din străinătate, am făcut constatări cu specialiștii noștri și am stabilit că concentrațiile de substanță activă din rețeta lor nu sunt cele din etichetele produselor și din documentația aferentă produselor, sunt mai mici, asta pe partea de concentrație de substanță activă. Ulterior, am mers la Institutul Cantacuzino și am cerut niște teste de eficiență pentru a verifica dacă produsele au eficiență bactericidă, fungicidă, sporicidă, virucidă. Am putut să facem asemenea teste doar pe anumiți microbi, pentru că oferta Institutului Cantacuzino acoperă doar anumiți microbi. Singurul laborator din România care putea să facă testări era Unilab, dar dintr-un motiv ce ține de o oarecare legătură, care e de notorietate, între Hexi Pharma și Unilab, am evitat acest lucru, ca urmare am ales un laborator din străinătate", a mai spus Romulus Varga.

Compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată luni pentru săvârșirea a 340 de infracțiuni de înșelăciune (dintre care 7 având consecințe deosebit de grave), uz de fals (61 acte materiale), precum și pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. În același dosar au fost deferiți justiției directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, și Mihai Leva, șef de producție al companiei.

Procurorii susțin că produsele livrate de Hexi Pharma către 340 de unități sanitare din România au fost necorespunzătoare atât sub aspectul indicației din etichetă referitoare la concentrația de substanță activă, cât și sub cel al eficienței biocide.

Parchetul General susține însă că ancheta realizată în dosarul Hexi Pharma nu este menită să demonstreze o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor acestei companii și apariția anumitor infecții în spitale, iar dosarul trimis în instanță nu deschide calea participării la proces a unor părți vătămate.

"Prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor SC Hexi Pharma CO SRL și apariția unei anumite infecții într-un spital. În plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infecțiile asociate asistenței medicale, sunt responsabile și de infecții la pacienți din afara spitalelor și pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoși, la animale de companie și în mediul înconjurător", mai spune Parchetul.

AGERPRES