Procesul de 5,7 miliarde de dolari pentru aurul de la Roșia Montană
Statul Roman se judeca cu societatea canadiana Gabriel Resources, de mai bine de 5 ani, pentru proiectul minier esuat de la Rosia Montana . Canadienii solicita Romaniei, la Tribunalul special al Bancii Mondiale de la Washington, suma de 5,75 de miliarde de dolari ca urmare a blocarii investitiei ce ar fi trebuit sa fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa, relatează Ziare.com .
Proiectul a fost blocat in toamna anului 2013, dupa ce Parlamentul a respins o lege cu "dedicatie" pentru proiect, initiata de Guvernul Victor Ponta . Cauza a trecut prin mai multe etape, cu depuneri de documente si audieri. Primele dezbateri publice au avut loc in decembrie 2019, la sediul central al Bancii Mondiale din Washington. A doua runda de dezbateri este programata in perioada 28 septembrie - 4 octombrie 2020 si se va desfasura doar online, prin videoconferinta.
Statul Roman este reprezentat in litigiul cu Gabriel Resources de catre consortiul format din casa elvetiana de avocatura Lalive din Geneva si firma romaneasca Leaua si Asociatii. De cealalta parte, actionarul majoritar al RMGC se bazeaza pe americanii de la White&Case si pe avocatii romani de la Tuca, Zbarcea si Asociatii.
La audierea din decembrie 2019 au participat avocatii celor doua parti, precum si martori chemati sa sustina pozitia Statului Roman si a companiei canadiene. Printre martorii Statului Roman au fost si fostii premieri Emil Boc si Victor Ponta, si fostii ministri ai Economiei Ion Ariton (septembrie 2010 - februarie 2012) si Lucian Bode (februarie - aprilie 2012), ultimul fiind, in prezent, ministru al Transporturilor in Guvernul condus de Ludovic Orban .
Declaratiile acestora au fost secretizate, ca urmare a deciziei Tribunalului, la solicitarea celor doua parti implicate in litigiu. Emil Boc a mers personal la Washington pentru a raspunde intrebarilor avocatilor si membrilor completului de judecata, in timp ce Victor Ponta a dat o declaratie scrisa. De asemenea, ministrul Lucian Bode a raspuns la intrebari in direct prin intermediul unei videoconferinte.
In timpul Guvernului Victor Ponta, in schimb, a fost promovata o lege cu dedicatie pentru proiect, care a cazut la vot in Parlament dupa o serie de proteste masive ce au avut loc in septembrie 2013, la Bucuresti si Cluj-Napoca. Dupa ce a semnat proiectul de lege, Ponta a iesit public si a declarat ca se va abtine de la votul legii in Parlament, dar, in final, a votat impotriva pe fondul protestelor ce avusesera loc in tara. Aceasta situatie este speculata de avocatii Gabriel Resources in cadrul dezbaterilor, care critica schimbarea de pozitie a premierului Romaniei. Partea romana incearca sa convinga Tribunalul ca fostul premier a avut o atitudine neutra.
Avocatii Gabriel Resources se folosesc in cadrul procesului si de faptul ca Romania a reluat procedura de inscriere a Rosiei Montane in UNESCO. O decizie ar fi trebuit luata de UNESCO World Heritage in luna iulie 2020, dar reuniunea programata in China a fost amanata din cauza epidemiei de COVID-19.
In esenta, avocatii Romaniei incearca sa arate ca exploatarea miniera nu putea fi avizata in conditiile in care nu indeplinea conditiile de mediu si avea si un puternic impact social, fiind contestata de o mare parte a societatii. Intr-un raspuns al partii romane la plangerea companiei miniere este concluzionata situatia in care a ajuns proiectul minier la momentul blocarii sale: "Un stat nu poate impune oamenilor sai un proiect minier.
Daca ONG-urile contesta proiectul in fata instantelor sau in alt mod, pe strazi, statul, intr-o democratie, nu le poate impiedica sa faca acest lucru. Isi poate apara actiunile si avizele in instanta , la fel cum au facut autoritatile statului in acest caz de mai bine de 15 ani, dar nu poate indrepta instantele sale sa nu ia in considerare legile si procedurile aplicabile - si cu atat mai putin, sa nu ia in considerare deciziile luate de catre instante".
Gabriel Resources detine 80,69% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Rosia Montana, restul capitalului fiind controlat de statul roman, prin Minvest Rosia Montana. Compania solicita Statului Roman despagubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,75 miliarde de dolari canadieni), acuzand incalcarea de catre Romania a tratatelor bilaterale de protejare reciproca a investitiilor semnate de autoritatile de la Bucuresti cu Canada si Marea Britanie. O decizie finala a diferendului comercial ar putea fi luata in 2021.
