„Probabil NATO nici măcar nu a fost informată”
Premierul ungar Viktor Orban și președintele sârb Aleksandar Vucic au intrat deja într-o fază serioasă de realizare a alianței militare dintre Ungaria și Serbia, anunță portalul B92 din Serbia.
Portalul B92 reamintește, în context, că ministerele Apărării din Albania, Kosovo și Croația au semnat marți, la Tirana, un memorandum trilateral în domeniul apărării, care, după cum au declarat, este un mesaj pentru toți cei care îndrăznesc să amenințe securitatea, pacea și stabilitatea în Balcanii de Vest, adică un mesaj pentru toți că aceste trei țări care împărtășesc valori și interese comune sunt unite pentru a face față oricărui pericol care vizează destabilizarea regiunii.
Președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, a declarat că semnarea memorandumului între Albania, „așa-numitul Kosovo” și Croația privind cooperarea în domeniul apărării reprezintă o încălcare a acordului subregional și a adăugat că este aproape convins că NATO nici măcar nu a fost informată cu privire la aceasta.
Vucic, răspunzând la întrebarea unui jurnalist după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, dacă a discutat acest lucru cu el și dacă Serbia va primi explicația pe care o caută, a spus că a fost unul dintre subiectele conversației pe care a inițiat-o cu secretarul general NATO.
„Vorbim despre încălcarea așa-numitului acord subregional privind controlul armamentelor din 1996, dar am văzut din reacțiile Croației și ale altor părți din regiune că nu sunt foarte interesate de acest lucru. Sunt aproape convins că NATO nici măcar nu a fost informată și că aliaților nici măcar nu li s-a spus ce acorduri au fost încălcate”, a declarat Vucic.
Vucic a spus că prin semnarea memorandumului, cele trei părți au declanșat „o cursă a înarmării în regiune”.
Memorandumul care a supărat Belgradul
Croația, Albania și Kosovo au semnat un memorandum privind cooperarea militară, care a provocat o reacție dură din partea Serbiei, scrie vreme.com .
Scopul memorandumului, după cum au declarat semnatarii, este de a consolida cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de apărare și a industriei de apărare, de a crește interoperabilitatea prin educație, formare și exerciții, de a combate amenințările hibride și de a consolida reziliența strategică, oferind în același timp sprijin deplin pentru integrarea euro-atlantică și regională a apărării.
În timp ce semnatarii laudă acordul și spun că acesta nu este o amenințare pentru nimeni, ci un mesaj pentru toți cei care îndrăznesc să amenințe securitatea, pacea și libertatea în Balcanii de Vest, autoritățile sârbe văd încă un pericol în acesta.
Ministerul Afacerilor Externe al Serbiei a reacționat rapid după semnare, anunțând că va trimite o solicitare urgentă ministerelor Afacerilor Externe ale Republicii Croația și Republicii Albania pentru o explicație detaliată privind semnarea memorandumului trilateral. Semnarea memorandumului a fost condamnată și de președintele Serbiei, Aleksandar Vucic.
Prin acordul semnat, după cum se afirmă în anunțul MSP, „aceste două țări, împreună cu reprezentantul nelegitim al instituțiilor temporare de autoguvernare din Pristina, au luat măsuri care subminează stabilitatea regională”.
„Republica Serbia, ca țară garant al păcii și neutralității militare în Balcani, solicită, pe bună dreptate, răspunsuri cu privire la natura și obiectivele acestei cooperări în domeniul securității”, se arată în comunicat.
„Este deosebit de îngrijorător faptul că această alianță militară este formată fără consultarea Belgradului, cu implicarea directă a unei structuri care nu are legitimitate internațională și care reprezintă o amenințare la adresa securității poporului sârb și a întregii regiuni”, se mai arată în comunicat.
„Este extrem de indicativ faptul că două dintre țările vecine ale Serbiei - Croația și Albania - au decis să inițieze acest acord și că invitația de a se alătura a fost trimisă și celui de-al treilea vecin al nostru - Bulgaria. Dacă, așa cum susțin ei, acest acord nu este îndreptat împotriva nimănui, atunci cerem o explicație de ce Serbia a fost exclusă din orice negocieri privind securitatea colectivă în regiune?”, a declarat Ministerul sârb al Afacerilor Externe.
Ce spun țările semnatare?
Prim-ministrul Kosovo, Aljbin Kurti, a apreciat memorandumul semnat drept un pas extrem de important pentru securitate și i-a felicitat pe toți cei care l-au semnat.
Kurti a scris pe Facebook: „Felicitări tuturor! Un pas extrem de important pentru securitatea și pacea în regiune, prin apărarea, cooperarea și coordonarea țărilor noastre pașnice, cu declarația trilaterală privind alianța militară semnată astăzi la Tirana de ministrul nostru al Apărării (Kosovo) Ejup Macedonci, ministrul Apărării al Albaniei Pirro Vengu și ministrul Apărării al Croației Ivan Anušić”.
Ministrul Macedonci a declarat că „scopul acestei cooperări nu este de a amenința pe nimeni, ci este un mesaj pentru cei care intenționează să amenințe regiunea, pentru a le arăta că suntem împreună și că nu vom permite nimănui să destabilizeze regiunea”.
Ministrul croat al Apărării, Ivan Anušić, a declarat că „cele trei țări vor fi pregătite să facă față viitoarelor provocări de securitate din sud-estul Europei și există posibilitatea ca această alianță militară trilaterală să se extindă în viitor cu Bulgaria”.
Ministrul Albanez al apărării, Ejup Venge, a declarat că Kosovo și Albania au ceva de învățat de la Croația.
Un mesaj clar sau o amenințare la adresa țărilor din Balcani?
După semnarea Declarației privind alianța militară dintre Kosovo, Albania și Croația, generalul albanez în retragere Esad Colaku a subliniat că aceasta este un semnal clar pentru Serbia și alte țări care ar putea avea pretenții teritoriale în Balcani, relatează Kosovo Online .
„Unul dintre aceste acorduri este un mesaj clar pentru Belgrad, deoarece acest acord trimite un mesaj clar tuturor celor care au pretenții teritoriale față de alte țări vecine, deoarece știm că Serbia a început un război în Slovenia, Croația, Bosnia și Kosovo”, a subliniat Čolaku.
El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația din Bosnia și Herțegovina, subliniind că „situația de acolo se înrăutățește din cauza influenței Serbiei, ceea ce poate avea consecințe periculoase pentru toți Balcanii”.
În ceea ce privește Albania, Colaku a explicat că forțele militare ale țării au nevoie de o creștere suplimentară, adăugând că Albania trebuie să investească mai mult în numărul și pregătirea forțelor sale militare.
„Albania are extrem de mare nevoie de acest lucru, deoarece mai are puține forțe militare. Pe lângă creșterea numărului de soldați și de unități, trebuie să aibă și un nivel foarte ridicat de pregătire. Albania nu este amenințată direct, deoarece Kosovo se află în fața ei”, a subliniat Čolaku.
Când a fost întrebat despre posibilitatea unei alianțe militare între Serbia și Ungaria, ministrul sârb de Externe Marko Djuric a răspuns pozitiv.
„Cred că orice lucru care consolidează capacitatea Serbiei de a acționa independent pe scena internațională, de a-și proteja interesele naționale și de a spori securitatea tuturor cetățenilor săi este o evoluție pozitivă. Ceea ce s-a realizat în relațiile cu Ungaria în ultimii 12 ani, de la semnarea Acordului istoric privind reconcilierea națională, este o moștenire pentru generațiile viitoare. Este un exemplu european al modului în care două națiuni pot construi un nou tip de relație și o realizare majoră a politicii președintelui Vucic. Am răspuns la această provocare - o alianță pe care mulți o descriu ca fiind o axă antisârbă - cu demnitate, cu argumente solide, bazându-ne pe fapte și cerând transparență și renunțarea la politica de divizare și conflict. Scopul nostru nu este de a câștiga o dispută, ci de a rezolva o problemă”, a subliniat Djuric.
Ministrul sârb de Externe a declarat că intensificarea activității diplomatice este excelentă și că transparența este de cea mai mare importanță.
„În calitate de ministru de Externe, ori de câte ori apar astfel de probleme grave în țara noastră, acestea au un impact asupra capacității noastre de a acționa pe scena internațională. Ceea ce se întâmplă acum nu este bun pentru imaginea Serbiei. Trăim într-o epocă în care poporul nostru a fost etichetat, iar anii 1990 continuă să rămână ca o imagine a noastră în multe părți ale lumii. Acum, evenimentele recente sunt adăugate la această narațiune”, a declarat Djuric.
