Priviți, China a înconjurat Rusia fără ca aceasta să mai opună rezistență

Priviți, China a înconjurat Rusia fără ca aceasta să mai opună rezistență

După ce a devenit cât se poate de clar că blitzkrieg-ul rus a eșuat încă din primele zile/săptămâni de după 24 februarie 2022, odată cu prelungirea războiului împotriva Ucrainei, Federația Rusă nu doar că și-a recalibrat obiectivele axându-se pe ocuparea întregului sud-est al Ucrainei, dar s-a confruntat și cu un val de sancțiuni fără precedent din partea Occidentului.

La mai bine de doi ani de la invadarea neprovocată a Ucrainei Rusia încă respiră. Sigur, gâfâie, dar respiră. Uitându-ne în spatele narativului propagandei ruse care proslăvește zilnic „capacitatea formidabilă a Kremlinului de a se adapta valului sancțiunilor” în așa fel încât economia Federației Ruse să fie chiar pe plus, lucrurile stau diferit.

Strategia lui Potemkin funcționează până de uiți pe partea cealaltă a gardului. Sigur, o economie de război, chiar dacă e mascată și neasumată, generează un plus, dar acel plus e unul artificial, el neavând niciun impact în bunăstarea populației.

Cealaltă parte a gardului arată sumbru pentru Federația Rusă. Inclusiv din punct de vedere geopolitic.

Rusia a fost capabilă să supraviețuiască valului de sancțiuni cu ajutorul Chinei și a blocului asiatic pe care îl conduce, oferindu-i piață inclusiv pentru vastele resurse ruse, la un cost însă mult sub cel pe care îl plătea Europa.

China acționează ca un delaer pentru gazele și hidrocarburile rusești, fiind totodată un furnizor de microcipuri esențial pentru industria militară a Rusiei în contextul războiului.

China, cu un PIB de peste 18 trilioane de dolari - în comparație PIB-ul Rusiei e de 1.7 trilioane de dolari - și cu o populație de peste 1.4 miliarde de oameni, a reușit, având instrumentele necesare, să amorseze sancțiunile care i-ar fi îngenuncheat, la propriul, noul ei partener.

În viață toate însă au un preț, un lucru valabil și în gepolitică.

Rusia nu a mai putut spune Chinei „nu”. Anaconda chineză sugrumă Rusia până în zona arctică

2.  Armata de... (china-armata-soldati-militari_56515700.jpg)

Armata de Eliberare a Poporului, sursă foto: Ministerul Apărării de la Beijing

China e înzestrată cu răbdare strategică. În drumul ei către obiectivul de a se transforma într-un hegemon global și în prima economie a lumii, Beijingul a atras Rusia - cândva superputerea din lumea bipolară a Războiului Rece - în sfera de influență chineză.

China își construiește atent ascensiunea pe inițiativa economică „Drumul și Centura” cunoscută și sub numele de Inițiativa Drumului și a Centurii Mătăsii, lansată în 2015, odată cu ambițiile hegemonice ale Chinei. Inițiativa are numeroase elemente de soft power care exportă modelul chinez, al unui partid unic într-o lume tehnologizată, fapt pentru care China reprezintă o provocare cu un grad ridicat de a deveni un pericol pentru valorile democratice și lumea occidentală.

Inițiativa „Drumul și Centura” e un pod economic, maritim și terestru între trei continente, Asia, Europa și Africa, și trei oceane calde, Atlantic, Indian și Pacific.

Între timp, profitând de calculul greșit al Rusiei în Ucraina, China a dezvoltat culoarul arctic de care rușii s-au temut și pe care l-au blocat constant.

Azi Rusia nu mai e în poziția de a spune „nu” Chinei.

Înainte de 2008 China depunea eforturi pentru a intra în Tratatul Arctic, începând să efectueze expediții științifice în zona Arctică, Rusia fiind cea care s-a opus acestui culoar. Înainte de 2014 exista o întreagă polemică între ruși și chinezi, ultimii declarându-se aproape stat arctic. Dreptul Chinei de a accede în Consiliul Arctic nu a mai putut fi negat de Moscova, slăbită și epuizată de războiul împotriva Ucrainei.

Noul drum polar al mătăsii prevede o conexiune terestră și înconjoară Federația Rusă, pe culoarul arctic, până în Europa, către Suedia și Olanda, folosindu-se de „tactica Anaconda” de încercuire, utilizată și de americani în scop militar însă.

1. One Belt, ... (one-belt-one-road-europe-drumul-centurii-si-matasii-china-rusia-culoarul-polar_60922900.jpg)

One Belt, one Road; Inițiativa chineză „Drumul și Centura” și noua rută (cu roșu) arctică care încercuiește Federația Rusă. Photo source: OBOReurope

Obiectivul Rusiei de a reveni la bipolaritate e pe cale să se realizeze. Doar că bipolaritatea care se așează odată cu noua ordine mondială nu va fi însă cea dorită de Moscova, una ruso-chineză sau ruso-americană, ci o bipolaritate sino-americană care mută Rusia în sfera de influență a Chinei.

Să nu uităm nici de cei 1 milion de kilometri pătrați din Orientul Îndepărtat rus care au aparținut Chinei, inclusiv orașul Vladivostok, și care au fost anexați la jumătatea secolului al XIX-lea de Imperiul Țarist, în ceea ce istoriografia chineză consemnează „tratatele ilegale”. Căci China cu siguranță nu uită, iar China are răbdare.

Indiferent de cât de mult încearcă Rusia să nu vorbească despre elefantul chinez din cameră, asta nu înseamnă că el nu există.

SURSA: defenseromania.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Judecați voi diferența dintre România și Kosovo...

2 Ce a scris Qeqa Krelani, cea mai cunoscută jurnalistă sportivă din Kosovo, despre evenimentele de la București

3 O poveste stranie, dar stranie rău de tot...

4 Rămășițele unui OZN în formă octogonală, doborât de un avion de luptă american F-16, au fost recuperate din Lacul Huron

5 Navă rusească prinsă în Marea Irlandei „șurubărind” într-o zonă cu conducte de energie și cabluri submarine de internet