Privată de vaccinuri anti-COVID-19, Macedonia de Nord se consideră o ''victimă colaterală'' a strategiei europene
Macedonia de Nord, a cărei campanie de vaccinare anti-COVID-19 a început doar la o scară redusă, este o ''victimă colaterală'' a strategiei europene, a declarat marţi ministrul de externe al acestei ţări care aspiră să adere la UE şi încearcă de asemenea că cumpere vaccinuri chinezeşti.
''Uniunea Europeană a transmis un mesaj rău lăsând regiunea (Balcanilor) fără vaccin'', a deplâns ministrul Bujar Osmani, într-un interviu acordat AFP în timpul vizitei sale la Paris.
Macedonia de Nord a început pe 17 februarie campania de vaccinare anti-COVID-19, în urma unei donaţii de câteva mii de doze de vaccin Pfizer/BioNtech primită din partea Serbiei, dar nu beneficiază de mecanismul de achiziţii comune al UE.
Guvernul de la Skopje speră în acest timp să primească în luna martie vaccinuri AstraZeneca prin intermediul mecanismului global COVAX. ''Am plătit în avans anul trecut 800.000 de doze prin acest sistem şi am făcut de asemenea un contract direct cu Pfizer, dar încă nu am primit nimic'', spune cu regret şeful diplomaţiei nord-macedonene. Prin urmare, ''încercăm să securizăm vaccinuri chinezeşti'', 200.000 de doze de vaccin Sinopharm fiind aşteptate la sfârşitul acestei luni, precizează el.
În regiune, numai Serbia a început o vaccinare pe scară extinsă, în urma acordurilor încheiate direct cu companiile farmaceutice.
Macedonia de Nord a aderat anul trecut la NATO şi încearcă de mai mulţi ani să adere şi la UE. Blocată mult timp în acest demers de guvernul de la Atena - în urma disputei privind numele de ''Macedonia'', de asemenea o regiune omonimă din nordul Greciei - această ţară redenumită pentru a stinge disputa se vede acum frânată de Bulgaria, care consideră că limba Macedoniei de Nord este un dialect bulgar şi respinge termenul de ''limbă macedoneană''.
''Chestiunile identitare nu ar trebui să fie o condiţie pentru procesul de integrare europeană. Nu dorim niciun tratament preferenţial, dorim doar un proces echitabil, bazat pe criterii politice şi economice obiective'', a indicat Bujar Osmani, declarându-se totuşi ''încrezător'' asupra unei soluţionări în curând a acestui diferend.
''Suntem dispuşi să discutăm pe baze ştiinţifice despre interpretările istorice pentru a găsi puncte comune, pentru a elimina stereotipurile din cărţile noastre de istorie care ne otrăvesc relaţiile. Dar nu vom accepta niciodată ca istoria să fie dezbătută în scopul contestării identităţii naţiunii noastre suverane'', a adăugat el. AGERPRES
