Aflată la 1.200 de metri altitudine, vechea cabană Prislop devenise locul de atracție al turiștilor care cutreierau Munții Șureanu. În anii '60, pășunile din jurul ei deveneau pârtii de schi.

Cabana Prislop din Munții Șureanu a fost construită la 1.200 de metri altitudine pe o culme care leagă județele Hunedoara și Alba.

Drumurile care ajung la fosta stațiune turistică urcă anevoios prin pădure, din valea Arieșului, pornind din Cugir (județul Alba), și din valea Sibișelului, pornind din Orăștiie (județul Hunedoara), prin satul Sibișel.

Cabana Prislop (video - Adevărul) a fost construită la începutul anilor ’50 ca loc de agrement pentru muncitorii de la uzina mecanică din Cugir și de la Combinatul siderurgic Hunedoara, iar în trecut putea găzdui circa 80 de turiști. Era adesea căutată de localnicii care participau la excursiile colective de final de săptămână, anunțate de Uzina Cugir, dar și de turiști din afara zonei. Tot aici erau cazați elevii și sportivi veniți în cantonamente de iarnă.

„Amatorii de frumuseți ale naturii vor descoperi un peisaj bogat, felurit, vizitând cabana Prislop, situată pe versantul de miazănoapte Munților Sebeșului, în Poiana Prislopului, de sub vârful cu același nume. Drumurile spre cabană, străjuite de brazi uriași, al căror foșnet se unește cu șopotul apelor repezi de munte, sunt o adevărată încântare. Așezată la înălțimea de 1.200 de metri, cabana domină împrejurimile, oferind privirilor zări larg deschise. Frumusețea locurilor, ospitalitatea păstorilor din stânele de pe Lupșa, bogăția faunei, brazii care purifică aerul, mulțimea florilor care îmbălsămează văzduhul, sau — iarna — pârtiile de schi ce rivalizează cu cele mai bune din țară, atrag anual mii de turiști spre acest încântător colț al naturii patriei noastre”, informa profesorul Dumitru Bălușă, în revista Almanah Turistic, din 1968.

Oaspeții puteau ajunge aici pe un traseu de circa 20 de kilometri de la Cugir, pornind pe valea râului Mic, până la un vechi canton forestier, unde era și o cabană de vânătoare. Acum găsesc în paragină fosta „casă de vânătoare”. Puteau ajunge chiar și cu trenul forestier până la Arieș, locul de unde urcau pe o altă potecă spre mica stațiune.

Din Orăștie, traseul de circa 24 de kilometri, pe valea Sibișelului și apoi pe valea Alunului, îi aducea pe turiști la poalele aceluiași deal, de unde mai urcau circa doi kilometri pe potecă, până la cabană. Ajunși la cabană, călătorii puteau fi cazați în camere cu două - cinci paturi sau în cele două dormitoare comune. În trecut, funcționa un bufet permanent, iar în timpul sezonului turistic o cantină cu autoservire.

În apropierea cabanei, erau amenajate pârtii de schi pentru începători și avansați pe golurile munților Lupșa, Scârna și Prislop. Sezonul de iarnă începea în 15 decembrie și se încheia în 31 martie.

După 1990, cabana a rămas în grija Sindicatului Uzinei Mecanice Cugir. Localnici își amintesc că fusese renovată pentru a fi transformată în tabără școlară, administrată de uzina din Cugir, însă a rămas în conservare, iar timpul și lipsa îngrijirii și-au pus amprenta asupra ei. În prezent, cabana Prislop din Munții Șureanu a ajuns la un pas de prăbușire.

„Era foarte căutată în trecut, dar după 1990 nu a mai funcționat pentru turiști. Au mai fost cazați lucrători forestieri. Apoi s-a sfârșit cu ea. Este degradată și nu cred că va putea fi renovată”, povestește un localnic.

Cabana Prislop a rămas închisă, iar unul dintre zidurile sale s-a prăbușit parțial, la fel și o parte din acoperiș.

Cătunul Măgureni, pe Via Transilvanica

În jurul ei, câteva cabane și case, ocupă plaiurile de la limita județelor Hunedoara și Alba. La vreo 7 - 8 kilometri de ea, peste dealuri, călătorii ajung într-un alt loc pitoresc din Munții Șureanu, fostul sat Măgureni, animat în prezent de maicile de la schit.

Așezarea aflată la circa 1.300 de metri altitudine a fost înființată în secolul al XIX-lea de familiile de ciobani și de tăietori de lemne din Munții Șureanu. În afara schitului, nicio casă din Măgureni nu mai este locuită permanent, de mai mulți ani, în schimb unii localnici și-au transformat casele bătrânești în cabane pentru turiștii care străbat Via Transilvanica.

Și fostul sat Măgureni (video) devenise o zonă atractivă pentru turiști de aproape un secol. Drumul care îl traversa era folosit ca traseu atât pentru călătorii interesați de frumusețea zonei alpine a Munților Șureanu, dar și pentru oamenii de știință, interesați să cunoască așezările antice (cetățile dacice și castrele romane) care împânzesc munții.

„Dacă Sibişelul, pentru cei din Orăştie, este un potrivit loc de excursii uşoare, pentru turişti este un loc de plecare în frumoşii munţi ai Sebeşului. Pornind pe drumuri de munte, care duc dealungul Rîuşorului, pe poteca ce urcă spre coama Deluţului (1.119 metri), ajungem la Măgureni, o mică aşezare specifică de munte, compusă mai ales din oieri. Situată în apropiere de Orăştie (n.r. 30 de kilometri), în mijlocul unor munţi de peste 1.000 de metri, este des cercetată pentru recreaţie. De la Măgureni spre sud putem lua drumul spre Vârful Godeanu, nu însă şi cel mai uşor. Se recomandă călăuze dintre ţăranii de la Sibişel sau Măgureni, de la care putem închiria şi cai”, arăta istoricul Octavian Floca, în Ghidul județului Hunedoara (Deva, 1969).