Alteţa Sa Regală Prinţul de Wales a vizitat joi sediul Fundaţiei care îi poartă numele din satul Viscri - o casă din anul 1700 -, unde s-a întâlnit cu mici fermieri şi producători de alimente artizanale din România, cu care a discutat despre ingrediente, modul de prepare şi de vânzare, precum şi despre problemele cu care aceştia se confruntă.

Vizita Prinţului Charles a avut ca punct central o întâlnire cu 30 de fermieri şi producători, dar şi cu fostul campion la kaiac-canoe Ivan Patzaichin, care, la rândul său, a pus bazele unei fundaţii de caritate numită ''Mila 23'', ce sprijină patrimoniul, gastronomia şi turismul din Delta Dunării.

Prinţul de Wales a degustat mai multe produse, printre care palincă, cârnaţi din carne de porc, pâine, brânză, pastramă din crap şi a fost întâmpinat în şura din curtea casei cu muzică caffe concert interpretată de Cvartetul Intermezzo din Sibiu.

După ce a vizitat o nouă cameră renovată şi camera sa, Alteţa Sa Regală s-a întâlnit cu micii producători şi fermieri.

La standul cu produse din carne de porc din rasele Mangaliţa şi Bazna, producătorul i-a povestit că a studiat mai întâi Dreptul şi apoi a devenit fermier.

"Sunt bucuros că au fost descoperite aceste două rase", i-a spus Prinţul Charles.

Alteţa Sa Regală a degustat la standul acestuia cârnaţi, l-a întrebat despre ingrediente şi procesul de fabricaţie, dar şi despre pasta de jumări.

"Colesterol bun!", a exclamat Prinţul Charles.

El a degustat şi pâine bătută, afirmând că este specială şi proaspătă.

La standul cu uleiuri, Prinţul de Wales a fost curios să afle cum a pornit mica afacere şi cum reuşesc producătorii să-şi vândă produsele.

"Ia timp (n.r. - ca să se vândă bine online)", a arătat el şi i-a transmis producătorului că se vede că este "foarte ocupat la pensie".

Prinţul Charles a avut o discuţie relaxată şi cu Ivan Patzaichin, care l-a informat că pe 8 septembrie şase bărci din provinciile româneşti vor traversa Tamisa cu ocazia Centenarului.

"La toamnă în septembrie o să fim pe Tamisa", i-a transmis Patzaichin. "Vă urez succes în demers! (...) Mă voi gândi la voi!", a răspuns Prinţul de Wales.

Prinţul Charles a dorit să ştie dacă în Delta Dunării vin din ce în ce mai mulţi turişti.

"Da, dar problema este că mai mulţi turişti nu înseamnă căi bune şi sustenabile. Ideea este cum găseşti echilibrul între turişti şi conservare", a spus unul dintre cei prezenţi la standul cu peşte.

Alteţa Sa Regală şi-a amintit că a citit de curând o carte scrisă de un englez între anii 1920 - 1930, care a venit în România şi a relatat că a găsit cea mai delicioasă mâncare.

Totodată, Prinţul Charles a fost curios să afle şi dacă fostul campion Ivan Patzaichin încă se mai antrenează. "Tot timpul vă antrenaţi? Şi mâncaţi numai peşte? (...) Aveţi probleme cu spatele?", a întrebat el.

Patzaichin i-a răspuns că uneori are probleme cu spatele, dar are un maseur bun.

Pastrama din crap expusă la standul lui Ivan Patzaichin i-a atras atenţia oaspetelui britanic.

"Încercaţi! Curaj!", l-a îndemnat Patzaichin.

Fostul campion i-a dăruit Prinţului Charles un album cu satul în care s-a născut - Mila 23. "Este o mulţumire pentru ceea ce faceţi pentru România. Sunt poveşti adevărate făcute în benzi desenate", a spus el.

Prinţul Charles a purtat la sacou, pe durata vizitei, o garofiţă. La final, el a discutat cu câţiva turişti veniţi din Germania.

"A zis că germana lui nu este aşa de bună. Noi l-am înţeles foarte bine. Ne-a spus ce frumos este aici şi cât de mult îi place aici şi că se simte extraordinar. Este foarte simpatic, deschis, nu are nicio reţinere", a povestit unul dintre turişti.

Printre produsele expuse cu ocazia vizitei Prinţului Charles s-au numărat: sos de fructe negre, uleiuri presate la rece, cârnaţi, pastramă, palincă, miere, pâine cu maia ornată turmeric şi boia, cozonac, produse din peşte, gem de coarne, soc şi rubarbă, dulceaţă de trandafiri, compoturi, brânză, sucuri din fructe.

Directorul executiv al Fundaţiei "Prinţul de Wales", Aura Woodward, a precizat că întâlnirea Prinţului Charles cu micii producători şi fermieri a avut scopul de a arăta potenţialul agriculturii româneşti.

"În ultimul an, Fundaţia Prinţului de Wales a derulat un sondaj în cinci regiuni istorice ale ţării ca să identificăm mâncare şi produse sănătoase. Sunt din Transilvania, Bucovina, Delta Dunării, Maramureş şi Banat. (...) Întâlnirea are scopul de a arăta potenţialul agriculturii româneşti. În România, există 9 milioane de oameni care trăiesc la ţară şi foarte mulţi dintre ei trăiesc în sărăcie sau la limita sărăciei şi încercăm prin fundaţie să găsim programe prin care să-i ajutăm să dezvolte mici afaceri, să creăm locuri de muncă şi desigur fermierii sunt un segment important", a spus Aura Woodward.

Anul trecut, Fundaţia Prinţului de Wales România, în parteneriat cu Asociaţia Slow Food şi Platforma România 100, a demarat un proiect pentru identificarea tuturor producătorilor de produse naturale din România.

Astfel, reprezentanţii Fundaţiei s-au întâlnit cu peste 200 de fermieri şi producători din Transilvania, Delta Dunării, Bucovina, Maramureş şi Banat, reuşind să identifice în jur de 70 de produse de înaltă calitate, realizate în armonie cu natura, printre care se regăsesc brânzeturi, miere, peşte, uleiuri reci presate, dar şi băuturi organice. De asemenea, au fost identificate două rase speciale de porc, faimoase pentru calitatea lor de carne şi grăsime: Mangaliţa şi Bazna.

Fundaţia Prinţul de Wales România a fost înfiinţată în urmă cu trei ani. Organizaţia susţine conservarea patrimoniului cultural, agricultura şi dezvoltarea sustenabilă. În fiecare an, organizaţia oferă cursuri de pregătire pentru restaurarea clădirilor istorice, pentru revitalizarea meşteşugurilor vechi şi stimularea micilor afaceri.

Sediul Fundaţiei se află într-o casă din anul 1700, care a fost transformată în centru de pregătire şi pensiune. Vechiul hambar al imobilului a devenit cameră de lectură şi cafenea. Casa este deschisă turiştilor pe o perioadă limitată de timp.

Fundaţia Prinţul de Wales are sediul în satul Viscri din judeţul Braşov, localitate aflată în patrimoniul UNESCO. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Distribuie Distribuie Comentarii