Primul imperiu din istorie s-a născut cu aproximativ 4000 de ani în urmă, în zona Irakului de astăzi. Condus de regi-zei cu forța armelor, acest imperiu a facilitat inovații fără precedent în istoria umanității, fiind punctul zero al civilizației.

C u câteva mii de ani în urmă, pe văile marilor fluvii, Nil, Tigru, Eufrat, Yangtze, Ind sau Gange, înfloreau primele civilizații ale lumii, născute din culturi agrare hrănite de fertilitatea văilor fluviale. Specialiștii cred că prima civilizație s-a dezvoltat pe teritoriul Irakului de astăzi, între fluviile Tigru și Eufrat. Tot aici a luat naștere și primul imperiu cunoscut al istoriei, o stăpânire a sângelui și a violenței, dar și a dezvoltării economice și a progresului tehnologic. A rămas cunoscut în istorie drept Imperiul Akkadian, cu renumiții săi lideri, regii-zei Sargon și Naran-Sin.

Zămislit pe tărâmul primei civilizații din lume

Imperiul Akkadian a luat naștere în zona pe care anticii au numit-o Mesopotamia, adică „pământul dintre ape”, acea câmpie fertilă cuprinsă între râurile Tigru și Eufrat. Înainte de imperiul akkadian, aici s-a dezvoltat întâia mare civilizație a omenirii. Este vorba despre civilizația sumeriană care s-a născut în sudul Mesopotamiei, cu 5000 de ani înainte de Hristos. Era vorba mai degrabă despre o populație cu o limbă non-semitică și care, desprinzându-se de neolitic și adoptând civilizația bronzului, s-a grupat în orașe-stat de agricultori și crescători de animale, profitând de fertilitate terenului.

Aceste orașe-stat, cu propriii zei, conducători și legi împărtășeau o cultură comună. Această cultură sumeriană, considerată sacră mai târziu, avea să influențeze decisiv istoria umanității.

Sumerienii au inventat roata, scrierea (n.red. scrierea cuneiformă), aritmetica și geometria, sistemele de irigații și multe altele. Sumerienii sunt cei care au dezvoltat comerțul legând cultural și economic teritorii din zone diferite.

Akkadienii, un popor semitic, locuiau într-una dintre aceste orașe-stat din zona Sumerului, fiind influențați decisiv de această cultură. De altfel, akkadienii au fost purtători ai culturii și tradițiilor sumeriene, cărora le-au adăugat influențele lor originale, plus limba akkadiană ca limbă vulgară și de circulație. Akkadienii au învățat de la sumerieni și bazele politicii, însăși noțiunea de imperiu, putere și măreție, mai ales datorită regelui Lugalzagesi, din orașul-stat Uruk, unul dintre cele mai puternice din Mesopotamia. Lugalzagesi a unit toate orașele sumeriene într-o singură stăpânire. A fost însă ceva efemer.

Sargon, copilul de pe străzi, devenit eliberator și reformator

În anul 2334 îHr, după o dominație sumeriană de câteva milenii, akkadienii au reușit să găsească un lider care să le ofere supremația în Mesopotamia. Se numea Sargon, iar viața sa era de poveste. Se spune că s-a născut undeva în orașul akkadian Kish, fiind copil din flori, crescut de o mamă singură și săracă. Sargon a fost adoptat de un grădinar și crescut ca și fiu al său. Inteligent, curajos și carismatic, Sargon ajunge paharnicul regelui orașului-stat Kish. Nu se știe cum, dar a fost numit succesor.

Ajuns rege, Sargon și-a pus în aplicare visul din copilărie, să devină rege al lumii. Se bucura de susținerea populației, fiind văzut ca un eliberator și reformator. De altfel, având origine umilă, se spune că promova în funcții importante și se baza pe cei din clasele de jos, fără a uita însă de aristocrația pe care o mulțumea prin prăzile de război. Sargon transformă orașul Akkad în capitală a stăpânirii sale și începe să cucerească orașele-stat unul după altul.

Primul imperiu din lume

Sargon adună o armată de 5000 de războinici, uriașă pentru acele vremuri, dotată cu arme, coifuri și echipamente de protecție din bronz. Armata lui Sargon avea și arcași buni, dar și care de luptă, la acea vreme cu patru roți, adevărate „tancuri” ale vremii pe câmpul de luptă. Sargon îl învinge pe Lugalzagesi, regele din Uruk și Umma, iar cetățile sumeriene și elamite cad una după alta.

„Așa cum arată inscripțiile din vremea sa, Sargon a purtat campanii dincolo de Mesopotamia și a stăpânit toate căile comerciale atât pe pământ, cât și pe mare”, preciza istoricul Gwendolyn Leick.

Sargon a fost primul lider cunoscut al lumii care a avut ideea de imperiu. Nu s-a mulțumit cu teritoriile din Mesopotamia, după ce i-a înghenuncheat pe elamiți și sumerieni, căci armatele sale au plecat către Palestina, Liban și țărmurile Mării Mediterane, cucerind tot ce i-a ieșit în cale. Unii spun că ar fi ajuns până în zona Kuweit-ului de astăzi, mergând de-a lungul coastelor, chiar și până la granițele Egiptului.

Stăpânirea sa se întindea de la Marea Mediterană și până la Golful Persic. Sargon a dezvoltat și un adevărat aparat birocratic și administrativ care i-a ajutat atât pe el, cât și pe urmașii săi să mențină acest imperiu. Totodată, a contribuit la dezvoltarea drumurilor comerciale, dar și la elaborarea unui serviciu poștal care să-l ajute să comunice cu guvernatorii din provinciile îndepărtate. Era primul imperiu pe care-l cunoscuse lumea.

„La est și vest, nord și sud, războinicii lui Sargon mărșăluiau, cucerind Elamul și spălându-și în mod simbolic armele în Golful Persic. Au străbătut Asia de Vest, ajungând la Mediterana , reușind să pună pe picioare primul mare imperiu din istorie”, scrie istoricul Will Durant.

Cel mai important, prin aceste cuceriri, Sargon a răspândit toate progresele tehnice și culturile sumeriană și akkadiană, contribuind decisiv la schimbarea istoriei lumii.

Regele-zeu Naram-Sin

Sargon a domnit 56 de ani și i-au urmat la tron fiul și nepotul, Rimush și, respectiv, Manishtusu. Aceștia au păstrat imperiul intact și au continuat politica tatălui. După ei, la tron a ajuns Naram Sin, cel mai strălucitor lider al Akkadului. Acesta a oferit o nouă strălucire imperiului, extinzându-i teritoriile, dar și organizându-l mai bine. A deschis noi rute comerciale și a transformat Akkadul în „centrum mundi” al acelor vremuri. A sprijinit arta și cultura, laolaltă cu războiul și comerțul, fiind venerat ca zeu pe pământ.