Neuroinfecția cu virusul West Nile, transmis prin înțepătură de țânțari, a făcut deja trei victime. Categoria cea mai expusă la complicații și deces este cea a persoanelor cu sistemul imunitar deficitar.

Tânțarii sunt vectori de boli infecțioase FOTO Arhivă

Trei români cu vârste peste 50 de ani au murit, săptămâna trecută, din pricina complicațiilor date de neuroinfecția cu virusul West Nile. Potrivit Euronews, care citează o estimare a Institutului Cantacuzino din București, 10% dintre țânțarii din România sunt purtători ai virusului.

Infecția cu virusul West Nile nu este deloc nouă, explică dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecțioase , directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“ din București. Au fost și ani cu situații endemice și chiar epidemice și complicații mari, mai spune expertul. „Cei mai mulți pacienți care se infectează cu acest virus sunt fie asimptomatici, fie au forme ușoare de boală. Cazurile de meningită și meningoencefalită sunt rare și apar mai degrabă la persoanele care au boli cronice și au un sistem imunitar deficitar“, adaugă dr. Marinescu.

Care este semnalul de alarmă

Cât privește posibilitatea de a ne feri de infecție, nu o putem face singuri, mai spune medicul infecționist, fără a avea din partea autorităților programe care să ne scape de țânțari: „Ceea ce pot face eu, la nivel de cetățean, este să încerc să mă feresc folosind sprayuri, soluții, îmbrăcăminte care să acopere o suprafață cât mai mare de corp, să mă feresc de zone unde sunt țânțari, doar că acestea sunt lucruri teoretice. Ar trebui să încerc să iau măsuri în momentul în care am o simptomatologie pe care eventual o leg de înțepăturile de țânțari. Care este semnalul de alarmă? În momentul în care am o modificare bruscă a stării generale, am vărsături în jet pe care nu le pot controla, cu alterare chiar a stării de conștiență, cu durere importantă de cap, dacă lumina mă supără în mod clar – toate aceste lucruri cu debut brusc pot fi semne care să mă ducă cu gândul la meningită acută și meningoencefalită. Sigur că nu voi ști dacă am West Nile, dar dacă ajung la spital, întotdeauna într-un caz de meningită acută, medicii iau în calcul la diagnosticul diferențial și virusul West Nile“, mai spune dr. Marinescu.

În 1996, epidemie în România, cea mai mare din Europa

Semnele unei infecții ușoare includ febră, dureri musculare și articulare, indicația fiind aceea de a ne adresa medicului de familie, recomandă prof.dr. Emanoil Ceaușu, medic primar de boli infecțioase: „Împotriva infecției cu West Nile nu există niciun tratament antiviral care să țintească virusul. Sunt doar medicamente simptomatice, patogenice, care ajută organismul să învingă boala“.

Experții europeni au atras atenția asupra unui risc tot mai ridicat în regiunea europeană de cazuri de boli transmise de ţânţari, inclusiv dengue, zika, chikungunya şi West Nile, asociate cu schimbarea climei şi răspândirea insectelor purtătoare de virusuri. „Dacă acest lucru continuă, ne putem aştepta să vedem mai multe cazuri şi posibil decese din cauza bolilor precum dengue, chikungunya şi febră West Nile“, a declarat Andrea Ammon, director al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, ECDC.

Romania s-a confruntat în anul 1996 cu cea mai mare epidemie de neuroinfecție West Nile din Europa, când s-au înregistrat 352 de cazuri. În anul 1997 s-a implementat sistemul de supraveghere a acestei infecții la om. Anual, s-au înregistrat cazuri izolate de neuroinfecție cu virus West Nile la om, dar și izbucniri epidemice în anii 2010, 2016, 2017, 2018.

În România, teritoriu la risc sunt considerate toate județele țării, inclusiv municipiul București, perioada de risc fiind între 5 iunie și 31 octombrie. Boala este raportată la nivelul UE.

Recomandările Institutului Național de Sănătate Publică

• Evitați expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi.
• Utilizați substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor.
• Utilizați substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței.
• Împiedicați pătrunderea țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre).
• Asigurați desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei.
• Îndepărtați recipientele cu apă stătută și gunoiul menajer.