Primele contururi ale „Fortăreţei Europa”
Este vorba despre propuneri care încep să apară după întâlnirea Merkel-Hollande-Renzi care a avut loc luni la Ventotene. Aşa cum era previzibil, cele mai sensibile vizează, în imediat, întărirea sistemului intern de securitate în Europa, răspunzând (sau încercând s-o facă) unui sentiment din ce în ce mai mare de insecuritate al opiniilor publice pe care nu vor să-l vadă transformat în intenţie de vot.
Prima măsură anunţată este o întâlnire a miniştrilor de Interne francez şi german, Bernard Cazeneuve şi Thomas de Maziere pentru a discuta despre un proiect legislativ european care să ducă la o limitare severă a posibilităţilor de criptare a comunicaţiilor. Se tot vorbeşte despre asta la Bruxelles în ultimele luni, mai ales după ce serviciile de informaţii au transmis că, cel puţin de la începutul acestui an, se observă o creştere spectaculoasă a acestui tip de comunicaţii care presupun o transmisie bilaterală criptată între doi utilizatori, foarte greu sau aproape imposibil de „spart”. Prioritatea nr. 1 în cyber-war.
Problema este enormă deoarece s-a observat o diversificare extremă a mijloacelor de comunicare în spaţiul virtual folosite de terorişti, fiecare dintre reţelele alese având propriul lor sistem de criptare şi protecţie. Spre exemplu, s-a dovedit faptul că membrii unora dintre reţelele teroriste care au organizat recentele atacuri din ţările Europei occidentale comunicau folosind posibilitatea de „chat” oferită de PlayStation 4 (30 de milioane de exemplare în întreaga lume), iar mesajele respective erau postate în cadrul unui joc care includea acţiuni violente, gherilă urbană etc. Deci era normal, în aparenţă, ca discuţia între jucători să se poarte asupra acestei tematici, fără să dea nimănui de bănuit... O altă reţea preferată de terorişti, catalogată drept „sigură” într-un manual difuzat de cei de la ISIS, este o aplicaţie de comunicare securizată creată de compania elveţiană Threeman. Sau, evident, sistemul Telegram, aplicaţie de mesagerie ultra-securizată şi criptată prin care se spune că, şi în acest moment, ar trece majoritatea mesajelor jihadiste (ISIS a revendicat atacurile din Paris folosind această reţea), în ciuda măsurilor luate de compania proprietară, care a anunţat recent închiderea a 78 de „spaţii de discuţii virtuale” legate de ISIS în 12 limbi.
În lipsa unor măsuri unitare şi coercitive pe plan european, reţelele respective funcţionează în continuare, acţionând doar în cazuri precise la sesizarea serviciilor de informaţii sau, cât pot, printr-un sistem de auto-reglementare. Dar criteriile sunt diferite, reglementările juridice din diverse Statele Membre sunt extrem de divergente în domeniul dreptului de supraveghere.
O reglementare europeană ar introduce astfel obligaţia pentru companiile producătoare de aparate tipsmartphone, căci foarte multe tipuri de asemenea telefoane, găsite asupra teroriştilor sau în casele lor percheziţionate după atentate, au rămas şi până acum inaccesibile anchetatorilor, care le nu le pot accesa memoria fără codurile secrete de criptaj ale companiilor producătoare. Şi avem mărturia unuia dintre cei care criptau comunicaţiile în folosul jihadiştilor, Sid Ahmed Glaum, povestind judecătorilor că:
„Pentru a face asta, procedam cum fusesem instruit de Abou Omar, adică scriam textul pe telefon, îl criptam, apoi îl mai criptam o dată şi apoi îl trimiteam către o cutie de memorie”.
Adică exact procedeul standard detaliat cu lux de amănunte de către cei de la ISIS în revista lor francofonă Dar al-Islam... Fără o legislaţie specializată (şi nu numai europeană, ci şi la nivel mondial) producătorii de telefoane vor refuza pe mai departe să dea codurile de criptare, exemplul cel mai evident fiind Apple, care nu a dat urmare cererii exprese a FBI care poseda şi nu putea „să intre” în memoria unui telefon al unui terorist prins după un atentat.
Desigur, există sute de organizaţii non-guvernamentale care au intentat deja procese pentru interzicerea oricărei legislaţii în domeniu, afirmând că astfel este încălcată libertatea individuală, dreptul la liberă comunicare şi au invocat protecţia legală a vieţii private.
Să vedem ce se va decide în această toamnă, sub presiunea evenimentelor şi cu nevoia, totuşi, de a se găsi armele necesare pentru a răspunde la ameninţarea teroristă care, după cum vedeţi, se extinde şi se diversifică. Exact cum se extind şi se diversifică reţelele care vând arme şi explozibili pe DarkWeb, între timp organizându-se diversiuni groteşti cum a fost cea a băieţilor de la SKY News cu actori plătiţi din România.
A doua consecinţă a reuniunii de la Ventotene a celor trei lideri europeni este cel puţin la fel de interesantă. Şi ea posibilă amorsă a unei legislaţii europene viitoare sau, în orice caz, creatoare de precedent de care ar putea profita multe State Membre.
Ajunsă acasă, doamna Merkel a lansat un foarte sugestiv apel în cadrul unui interviu pentru Passauer Neue Presse şi Ruhr Nachrichten:
„Ne aşteptăm ca populaţia de origine turcă ce trăieşte de mult timp în Germania să dezvolte un înalt sentiment de loialitate faţă de ţara noastră”.
Mesaj interesant în contextul discuţiilor multiple şi destul de înfierbântate ocazionate de decizia de luna trecută a unui tribunal german de a interzice difuzarea în direct al unui mesaj al preşedintelui Erdogan cu prilejul unei adunări la care au participat peste 40.000 de persoane de origine turcă care fuseseră chemate să vină din întreaga Europă şi să-şi exprime public condamnarea faţă de încercarea de lovitură de stat. Temerea fiind că, pe viitor, s-ar putea îmulţi şi dezvolta, în Germania şi nu numai, asemena reflexe ale dezbaterilor sau tensiunilor politice din ţările de origine ale imigranţilor din diverse generaţii.
Dar, pe fundal, mesajul doamnei Merkel privind „loialitatea” se referă la o problemă ultra-sensibilă: guvernul Germaniei studiază acum posibilitatea de a propune un proiect legislativ în termenii căruia să înceteze definitiv sistemul dublei cetăţenii, considerat de reprezentaţii partidului creştin-democrat drept „un obstacol major în calea integrării”. Şi nu numai, adaugă serviciile de informaţii din întreaga Europă, foarte preocupate de folosirea intensivă de către aspiranţii la Jihad a privilegiilor oferite de dubla-cetăţenie, mai ales pentru călătoria în Maghreb sau orientul Apropiat, deschiderea de conturi bancare intermediare în ţări cu situaţie instabilă (Libia, Irak, Siria, Afganistan) sau chiar vinderea celui de-al doilea paşaport doritorilor de refacere de urgenţă a identităţii în scopul reîntoarcerii în Europa.
Din nou, apariţia unei asemenea legislaţii ar putea fi considerată un precedent de urmat, mai ales pentru Franţa şi Italia, poate şi pentru Spania, ţintele fiind într-o primă etapă comunităţile de origine musulmană, dar extensia logică fiind apoi pentru toţi imigranţii stabiliţi pe teritoriul respectiv, cu urmările naturale în ce priveşte impozitarea, depozitele bancare, serviciile sociale etc.
Interesante opţiuni, să vedem în ce măsură ele vor deveni legislaţie europeană. Şi, mai ales, în cât timp. Dar este limpede că, pe zi ce trece, se conturează tematicile concrete ale discuţiilor de la viitorul apropiat Summit pentru viitorul Europei. Una silită acum să ia măsuri de apărare, o Europă în defensivă după eşecul politicilor „tuturor porţilor deschise, larg şi necondiţionat”.
Ce nu ştim încă este câte dintre aceste porţi urmează să fie închise, câte restricţionate, câte condiţionate. Şi dacă mai este timp ca ele să producă un efect benefic.
