Primarul municipiului Iași, Gheorghe Nichita, precum și doi dintre șefii Poliției Locale Iași, Liviu Hliboceanu și Ștefan Avîrvarei, au comis "repetate și grave derapaje de la regulile de bun simț și de la deontologia profesională" atunci când au supravegheat diferite persoane și au obținut ilegal diverse informații despre ele, potrivit referatului prin care procurorii DNA au contestat la Curtea de Apel București respingerea arestării preventive a celor trei inculpați.

"Pe lângă activitățile cu caracter infracțional întreprinse, cei trei inculpați au comis repetate și grave derapaje de la regulile de bun simț și de la deontologia profesională, încălcând cele mai elementare obligații umane, dar și obligații ce le reveneau în calitatea de funcționari publici (...) ai autorităților publice de interes local: poliție locală și primărie. Fiecare dintre cei trei inculpați s-a folosit de sprijinul unor persoane aflate în subordinea lor ierarhică: primarul de cei doi inculpați, subordonați lui, iar cei doi inculpați de subordonați ai lor pentru accesarea bazelor de date, pentru fiecare dintre activitățile infracționale", se arată în referat.

Procurorii DNA apreciază că probele administrate în acest dosar sunt "substanțiale și deosebit de relevante", demonstrând existența unor prejudicii substanțiale aduse Primăriei Iași și Poliției Locale Iași.

"Sub aspectul vătămării substanțiale aduse subiectului pasiv principal, respectiv Poliției Locale și Primăriei, sunt relevante probele din care rezultă că și pentru o deplasare în altă localitate a unor efective ale poliției locale, pe traseul Iași — Suceava în interesul infracțional al inculpatului Nichita Gheorghe, a fost făcut un efort logistic maxim, dar acesta trebuia făcut cu orice preț, inclusiv prin întocmirea în fals de ordine de deplasare ca și cum ar fi în interesul serviciului, prin căutarea unei mașini căreia să nu-i tremure volanul și care să poată rezista la drum lung", se precizează în documentul citat.

În plus, procurorii susțin că probele demonstrează și faptul că Liviu Hliboceanu a dat curs solicitărilor lui Nichita și pentru a nu fi sancționat cu reținerea a 10% din salariu, situația reieșind dintr-o convorbire a celor doi inculpați.

Pe de altă parte, cei trei inculpați sunt acuzați că "nu s-au sfiit să recurgă în cadrul activităților infracționale abuzive la mijloace specifice de tip mafiot", în acest sens fiind menționată implicarea unui membru al clanului "Cordunenilor" în amenințarea unei persoane care îl deranjase pe primarul Nichita.

Solicitarea procurorilor DNA de a înlocui măsura controlului judiciar cu arestarea preventivă este motivată prin pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta cei trei inculpați din dosar.

"Apreciem că rezultă suspiciunea rezonabilă că au săvârșit infracțiunile (...) și că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol actuale pentru ordinea publică (...), măsura controlului judiciar fiind formală și ineficientă. Practic, cel puțin primarul exercită aceleași atribuții și, deci, poate continua să încredințeze solicitări poliției locale. Așa fiind, stoparea activității infracționale prin intervenția organelor judiciare nu și-a produs efectele, deoarece prezumția de corectitudine a gestionării activității primăriei și poliției locale de către inculpatul este puternic zdruncinată", se mai arată în referat.

Gheorghe Nichita s-a prezentat vineri la Curtea de Apel București, unde va fi judecată contestația DNA la decizia instanței de a-l lăsa în libertate.

Pe 1 mai, Tribunalul București a respins propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă a primarului din Iași, Gheorghe Nichita, acesta urmând să fie cercetat sub control judiciar, la fel ca și ceilalți doi inculpați din acest dosar — Liviu Hliboceanu, director general al Poliției Locale Iași și Ștefan Avîrvarei, șef serviciu în cadrul poliției.

Decizia Tribunalului București a fost contestată de DNA.

Gheorghe Nichita este acuzat de instigare la folosire, în orice mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată (cinci acte materiale), instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, instigare la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

Potrivit DNA, în perioada ianuarie — aprilie, Nichita, abuzând de funcția de primar, i-a determinat pe Hliboceanu și Avîrvarei, dar și pe alte persoane din cadrul instituției pe care o conducea să efectueze, personal sau prin intermediari, verificări în baze de date care conțin informații ce nu sunt destinate publicității, iar ulterior să le folosească și să permită accesul unor persoane neautorizate la acestea, pentru a obține personal foloase nepatrimoniale necuvenite.

În aceeași perioadă, Nichita este acuzat că i-a determinat cu intenție pe cei doi polițiști să își îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin efectuarea, fie personal, fie prin intermediul altor angajați ai Poliției Locale, a unor activități de supraveghere a unei persoane, cu consecința prejudicierii intereselor legale ale instituției din care făceau parte și pentru a obține un folos nepatrimonial necuvenit.

Procurorii susțin că Gheorghe Nichita le cerea șefilor din Poliția Locală Iași să pună funcționarii din subordine să-i supravegheze iubita — Adina Samson, care avea montat inclusiv un sistem de urmărire GPS pe autoturism.

Mai mult, membri ai clanului "Cordunenilor" ar fi fost implicați în amenințarea unui bărbat, care s-a întâlnit pe 25 aprilie la o terasă cu Adina Samson.

DNA mai arată că Hliboceanu și Avîrvarei și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul utilizării resurselor instituției — angajați, autoturisme și carburant — în interesul personal al lui Nichita, respectiv pentru a o supraveghea pe iubita primarului.

În plus, Gheorghe Nichita i-a cerut lui Ștefan Avîrvarei să efectueze verificări la Cluj-Napoca, pentru a afla informații despre un om de afaceri britanic, Robert Wolsey.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii