Prima reacție de la București după ce Ucraina a anunțat că vrea adâncirea Canalului Bîstroe
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Transporturi, susține că intenția ucrainenilor privind adâncirea Canalului Bîstroe e deja cunoscută, însă aceasta ar putea avea loc doar prin respectarea convențiilor internaționale și „regulile de mediu”.
Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Iuri Vaskov, a anunțat marți, că țara sa doreşte să înceapă încă de anul acesta lucrările pentru adâncirea şi mai mult a Canalului Bîstroe, astfel încât să-şi extindă rutele alternative pentru exportul cerealelor.
„Adevărul” a obținut un punct de vedere de la unul din secretarii de stat de la Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, în urma anunțului părții ucrainene. „Nu cred că este ceva nou. Ei își doresc din 2003 să facă asta. Ei trebuie să urmeze toate normele pentru că vor să adere la UE și toate regulile care sunt impuse de un proiect de acest gen, de mediu, de parteneriat sau de regulamente și convenții internaționale. Dacă sunt toate respectate, e teritoriul lor, dar trebuie să parcurgă toți pașii prevăzuți de normele internaționale”, a afirmat secretarul de stat.
„Nu este o noutate că mai declară din când în când acest lucru. Important este că de când am avut acea discuție trilaterală (n.r. - cu reprezentanți ai României, Ucrainei și Comisiei Europene) au oprit orice fel de lucrare pe zonă”, a completat Ionel Scrioșeanu.
Cum a venit noua idee de adâncire a canalului
Vorbind marţi la o conferinţă pe tema cerealelor, ministrul Iuri Vaskov a spus că noua adâncime a Canalului Bîstroe a permis accesul navelor în porturile fluviale ale Ucrainei, dar tot nu este suficient pentru navele încărcate ce sunt nevoite să utilizeze Canalul Sulina din România, care este mai adânc.
Prin urmare, a adăugat oficialul de la Kiev, Ucraina doreşte să adâncească până la 7,2 metri Canalul Bîstroe, astfel încât adâncimea acestuia să fie similară cu cea a Canalului Sulina, şi intenţionează să poarte discuţii pe acest subiect cu oficialii europeni în viitorul apropiat.
România şi-a manifestat îngrijorarea că lucrările de dragare a Canalului Bîstroe pot ameninţa fauna Deltei Dunării, zonă inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, şi că aceste lucrări încalcă tratatele internaţionale privind protecţia mediului, aminteşte agenția de presă Reuters.
Dragare punctuală
Dragările de întreținere de pe canalul Bîstroe au fost făcute punctual, potrivit unor surse „Adevărul”.
Mai exact, s-ar fi dragat la intrarea din Chilia pe Bîstroe, unde nivelul de adâncime ar fi de aproximativ 7 metri și pescajul maxim al navelor este în jur de 6 metri.
Totodată, dragări de întreținere punctuale ar fi fost făcute și pe canalul Solomonov, situat pe teritoriul ucrainean. Sursele „Adevărul” spun că la intrarea din Chilia în Bîstroe au fost îndepărtate aluviunile/depunerile naturale excesive acumulate în ultimii ani.
„Potrivit măsurătorilor, la intrarea din Chilia în Bistroe au fost îndepărtate doar aluviunile/depunerile naturale excesive acumulate în ultimii ani, având în vedere că s-a ajuns la adâncimea din 2004/2005, care reflectă prima fază a proiectului de navigație, care prevedea navigarea unor vase cu pescaj de aproape 6 metri. Ulterior lucrările de dragare pentru dezvoltarea proiectului s-au oprit. De-abia in a doua fază a proiectului – care nu a mai fost realizată - am fi putut vorbi despre lucrări de adâncire la intrarea din Chilia în Bistroe”, au precizat surse avizate pentru „Adevărul”.
Sursa: adevarul.ro