Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, Raluca Stăncescu, care a fost arestată preventiv pentru fapte de corupție, a fost suspendată din funcția de conducere, dar și din funcția de procuror, în baza unei decizii adoptate, luni, de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Secția pentru procurori a hotărât suspendarea din funcția de procuror și din funcția de conducere a doamnei Stăncescu Raluca, prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, în temeiul art. 62 alin. 1 lit. a1) din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 21.07.2017, ca urmare a luării față de aceasta, prin încheierea nr. 1/21.07.2017 dispusă de Curtea de Apel Suceva — Secția penală și pentru cauze cu minori, a măsurii arestării preventive", se precizează pe site-ul CSM.

Raluca Stăncescu a fost arestată preventiv pentru 30 de zile în baza unei sentințe emise pe 21 iulie de magistrații Curții de Apel Suceava. Judecătorii au admis propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care o acuză pe Stăncescu de șantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiției și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublicate.

Stăncescu a contestat decizia Curții de Apel Suceava la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să se pronunțe pe 3 august în acest caz.

În același dosar a fost arestat preventiv și un bărbat din Botoșani, Cătălin Stavără, acuzat de șantaj.

Totodată, procurorii DNA au dispus luarea măsurii controlului judiciar față de agentul de poliție Constantin Batcă de la Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Botoșani.

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu Cătălin Stavără, folosindu-se de autoritatea conferită de funcția sa — prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani — a exercitat acte de constrângere psihică asupra unei persoane.

Concret, cei doi au încercat să determine persoana respectivă să efectueze demersurile necesare în vederea cedării în mod injust a dreptului de proprietate asupra a două imobile (apartament și garsonieră), situate în municipiul Botoșani, în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.

"Prin constrângerea psihică exercitată, inculpații Stăncescu Raluca și Stavără Cătălin au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că în situația exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări față de persoana sa și a membrilor familiei sale, vizând săvârșirea unor pretinse infracțiuni de evaziune fiscală și trafic de persoane", se precizează în comunicatul de presă.

Totodată, în perioada 30 octombrie 2015 — 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, în aceeași calitate, l-a determinat în mod direct pe Constantin Batcă, agent de poliție în cadrul Poliției Municipiului Botoșani — Biroul de Investigații Criminale, să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală față de Cătălin Stavără, pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe, în scopul îngreunării cercetărilor penale și favorizării acestuia din urmă.

În același context și în aceeași calitate, la data de 4 februarie 2016, Stăncescu l-a determinat pe Constantin Batcă să-i pună la dispoziție, fără drept, un suport optic ce conținea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în același dosar penal menționat mai sus) în vederea favorizării lui Stavără, lucru pe care agentul de poliție l-a și făcut în cursul aceleiași luni.

În aceeași calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul a divulgat, fără drept, lui Cătălin Stavără, date nedestinate publicității, cu caracter confidențial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal.

Prin acest demers au fost afectate atât interesele și activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, ca unitate de parchet pe rolul căreia se afla cauza respectivă, cât și interesele legale ale persoanei respective, ale cărei drepturi și libertăți fundamentale fuseseră restrânse în contextul supravegherii sale tehnice, strict în condițiile prevăzute de lege și autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți, mai menționează sursa citată.

AGERPRES