Șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, este convins de importanța strategică a rețelelor de tuneluri și minelor din Soledar și Bahmut, dar experții îl contrazic.

Șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, ai cărui luptători participă la bătăliile pentru orașele Soledar și Bahmut, unde se dau încă lupte deosebit de dure, și-a explicat interesul pentru minele din aceste orașe ca fiind adevărate orașe subterane în care se pot deplasa tancuri și vehicule de luptă.

Experții citați de New Voice of Ukraine au explicat de ce aceste afirmații nu se susțin, în timp ce responsabili ucraineni din Donețk spun că ce spune Prigojin sunt niște „aiureli”.

Pe 10 ianuarie, fondatorul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, supranumit „Bucătarul lui Putin” a susținut că a vizitat minele de sare din Soledar. El a postat un clip pe canalul său de Telegram în care apare în subteran, alături de presupuși luptători de-ai săi.

Centrul de Comunicații Strategice al Forțelor Armate ale Ucrainei au reacționat la înregistrare arătându-se sceptici că filmarea a fost făcută în minele din Soledar, ei citând explicația unui analist al OSINT, Def Mon. Acesta a publicat imagini din interiorul unei peșteri din Volodimirivka, regiunea Donețk, pe care le-a pus alături de o fotografie din mina de sare de la Soledar și de o captură de ecran a locației din clipul încărcat de Prigojin. Concluzia a fost că locația nu este Soledar.

Prigojin a mai afirmat că tancuri și vehicule de infanterie s-ar putea deplasa prin aceste mine.

„O parte din lupte s-au concentrat asupra intrărilor acestor tunele dezafectate de sare care se întind sub district. Ambele părți beligerante sunt probabil îngrijorate că acestea ar putea fi folosite pentru înfiltrări în spatele liniilor lor defensive”, scria Ministerul britanic al Apărării într-un mesaj publicat pe Twitter pe 10 ianuarie.

Viktoria Skripnuk, geolog principal al producătorului de sare Artemsil, a spus că utilizarea minelor în scopuri militare este puțin probabilă, pentru că sunt înguste și adânci iar folosirea echipamentelor este consumatoare de timp.

Importanța militară a minelor de sare din Soledar

În plus, este periculos pentru că sistemele de ventilație nu mai sunt funcționale și soldații ar putea să nu aibă suficient oxigen.

Canalul de limbă rusă Current Time TV, cu sediul la Praga, subliniază că principalul avantaj al tunelurilor este faptul că sunt adânci și nu pot fi atinse de focul de artilerie. Rusia n-a reușit să cucerească Soledar în 2014, mai notează canalul.

Exploatarea sării din Soledar a început în 1881. Producătorul Artemsil a furnizat 94% din consumul de sare din Ucraina, dar și-a încetat activitatea în aprilie 2022 din cauza războiului.

Skripnuk a precizat că este cea mai mare întreprindere din Europa și că sarea este de mare calitate, cu o puritate extrem de mare. De asemenea, minele oferă condiții favorabile pentru exploatare.

Reprezentantul administrației militare din regiunea Donețk, Tetiana Ihnatcenko-Tiurina a observat că mina Artemsil se întinde pe o suprafață de circa 53 de kilometri pătrați și că totalul depozitelor exploatate au o lungime de 200 de kilometri.

Întrebată dacă ar fi posibil să ajungi din Soledar la Bahmut prin rețeaua de tuneluri, aceasta a răspuns: „Sincer, nu aș spune. Nu este o rețea de pasaje subterane între orașe. Minele ar putea avea diferite tipuri de configurații dar mă îndoiesc că cineva știe dacă există o altă cale de ieșire din această mină”.

Atracții turistice profitabile

O parte dintre minele din Soledar au fost atracții turistice înainte de război - aici se găsește o biserică, iar la o adâncime de 300 de metri există un sanatoriu salin numit „Simfonia Sării” unde se pot închiria camere pentru tratamente cu sare. În aceste mine, s-au ținut concerte simfonice și expoziții de artă. În 2004, Festivalul de muzică clasică a reunit mai mulți artiști și printre alții a concertat și Orchestra Simfonică din Donbas condusă de dirijorul austriac - 250 de oameni au fost prezenți, iar un bilet a costat între 580 și 2.000 de euro.

Aici a avut loc și primul zbor cu balonul care a avut loc vreodată în subteran, care intrat de altfel în Cartea Recordurilor.

Cea mai mare și cunoscută cavernă este așa-numita „Camera 41”, cu 134 metri lungime, 17 metri lățime și 24 metri înălțime. Aici au avut loc și meciuri de fotbal cu sute de spectatori, relatează abc.net.au.

De ce se duc lupte îndârjite pentru Soledar și Bahmut

Mercenarii Wagner au anunțat zilele trecute că au cucerit orașul Soledar, urmați două zile mai târziu de Ministerul rus al Apărării.

Ucraina a subliniat însă că trupele sale rezistă și bătălia pentru oraș nu s-a încheiat, deși au existat informații că o parte dintre soldați ar fi fost împinși spre periferie.

Bătălia îndârjită pentru orașele vecine Soledar și Bahmut, în urma căreia ambele părți au suferit pierderi masive, i-a nedumerit pe analiști care nu și-au explicat de ce aceste localități aparent fără prea multă importanță strategică sunt atât de disputate.

Prigojin a oferit un argument pe 7 ianuarie când a spus despre Bahmut că reprezintă „centrul frontului estic și un centru logistic important” . El nu a dat mai multe detalii, în schimb a evidențiat prezența rețelei de tuneluri subterane din aceste orașe care ar fi „cireașa de pe tort” pentru că ele sunt de fapt 1orașe subterane”.

El a punctat că sunt valoroase din punct de vedere militar pentru că sunt nu doar suficient de spațioase pentru a adăposti grupuri mari de soldați la o adâncime de 80-100 de metri ci și permit deplasarea tancurilor și vehiculelor de infanterie în subteran.

Prigojin a mai spus că și în aceste tunele au fost depozitate arme la începutul secolului trecut.

Deficiențele raționamentului militar al lui Prigojin

Există însă mai multe probleme cu raționamentul lui Prigojin - aspect subliniat de toată lumea de la luptători ucraineni aflați pe front la bloggeri militari ruși, aceștia sugerând că șeful Wagner își face iluzii, arată sursa citată.

Un aspect este că peșterile, deși folosite ocazional de soldații ucraineni pentru a efectua atacuri-surpriză în cadrul bătăliei pentru Soledar, au în realitate o importanță strategică limitată. Iar asta din mai multe motive, au explicat experții.

„Ieșirile sunt bine cunoscute de ucraineni, astfel încât, dacă rușii [ar încerca să ascundă vehicule în tuneluri], ar putea fi ușor de vizat", a declarat Ian Hill, fost ambasador al Noii Zeelande în Rusia, care în prezent predă la Centrul pentru Studii de Apărare și Securitate al Universității Massey.

„Am impresia că întreaga valoare strategică a orașului Soledar este ca mijloc de atac asupra Bahmut, care este un oraș ceva mai important.

[Dar] cred că valoarea strategică, în termeni pur militari, a lui Bahmut este foarte discutabilă."

Charles Miller, lector senior la Școala de Politică și Relații Internaționale de la Universitatea Națională Australiană, a declarat că nici Bahmut și nici Soledar nu au oferit o valoare strategică deosebită pentru o armată care avansează.

„Sunt aproape de câteva noduri rutiere, dar este puțin probabil ca, dacă Rusia le-ar captura, să poată lua un mare avânt. Nu există niciun sprijin din partea forțelor rusești în zonă care să le permită să beneficieze de [preluarea controlului]”, a explicat Miller

În plus de când se află sub un atac susținut, Ucraina a săpat noi poziții defensive la vest de orașe, ceea ce face ca un potențial succes la Bahmut și Soledar dificil de transformat într-o avansare mai amplă.

Luna trecută, Igor Girkin, un naționalist rus și fost ofițer al Serviciului Federal de Securitate, care a participat la declanșarea războiului din Donbas în 2014, a comentat că, în opinia sa, strategia armatei sale în privința Bahmut este „stupidă”

„Ce se va întâmpla [după posibila capturare a Bahmut de către Rusia]?" a întrebat Girkin într-un videoclip, sugerând că ucrainenii nu vor face decât să se retragă către următoarea linie defensivă, pe care o vor întări cu noi poziții.

O victorie de imagine

Analiștii vestici și serviciile de informații au avansat ideea că Rusia caută o victorie politică pentru că a pierde din nou după luni de eșecuri militare, în condițiile în care rușii nu au mai obținut nimic semnificativ din luna august ar da o lovitură de coșmar propagandei Kremlinului.

Ar fi și un pas spre cucerirea întregii regiuni Donețk, care este unul dintre obiectivele Moscovei.

Pe de altă parte, Ucraina investește resurse atât de importante pentru apărarea acestor orașe pentru că dorește să dea un semnal Occidentului pentru a-i trimite mai multe arme.

„Lucrul de care Ucraina are nevoie mai presus de toate este ajutorul din exterior", a spus Miller.

„În ciuda curajului dovedit de forțele ucrainene și a priceperii cu care au apărat aceste orașe, precum și a leadership-ului lui Zelenski, în niciun caz nu ar mai fi fost în război dacă nu ar fi primit ajutor. [Alte țări] trebuie să creadă că există o șansă bună de succes pentru Ucraina dacă vor furniza arme."

În afară de valoarea simbolică a orașelor, mulți analiști occidentali indică ambițiile personale ale Prigojin al cărui grup este unul din forțele din spatele atacurilor brutale ale Rusiei.

„Are propria armată privată . A criticat efortul de război al Rusiei, a participat la înmormântări [ale soldaților]. Este mult mai vizibil pe linia frontului. Vrea să preia conducerea, dar nu poate face acest lucru într-un mod prea ostentativ”, a explicat expertul menționând inclusiv ambiția de a îi lua locul lui Putin.

Dar alți experți au subliniat și interesele financiare ale acestuia care ar profita comercial de minele de sare și de gips, așa cum a beneficiat de resurse naturale în alte zone de conflict în care a operat.