Prezidenţiale în Chile: Extremă-dreapta şi stânga, pe primele locuri după turul întâi
Doi candidaţi la capete opuse ale spectrului politic, José Antonio Kast pentru extremă dreapta şi Gabriel Boric pentru stânga, erau în curs de calificare duminică seară pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale din Chile, notează AFP.
Potrivit rezultatelor parţiale care acoperă 65,52% din buletinele de vot, José Antonio Kast, fost deputat şi avocat în vârstă de 55 de ani, a obţinut 28,42% din voturi, devansându-l pe Gabriel Boric, fost lider studenţesc şi deputat, 35 de ani, care a primit 24,90% din voturi.
Foto: (c) Ivan Alvarado/REUTERS
Aproximativ 15 milioane de alegători - dintr-o populaţie de 19 milioane - au fost chemaţi la urne pentru a decide între şapte candidaţi la preşedinţie, pentru a reînnoi întreaga Cameră a Deputaţilor, jumătate din Senat, precum şi consiliile regionale.
Candidatul coaliţiei de stânga "Apruebo dignidad" care îi include în special pe comunişti şi liderul mişcării ultraconservatoare Partidului Republican au fost favoriţi în cele mai recente sondaje.
Amândoi au fost văzuţi ca ousideri, situându-se în afara coaliţiilor de dreapta şi de centru-stânga care au condus ţara de la sfârşitul dictaturii lui Augusto Pinochet (1973-1990).
Gabriel Boric, cel mai tânăr candidat la preşedinţie din istoria ţării sud-americane, a putut conta pe sprijinul a milioane de chilieni, printre care mulţi tineri, care aspiră la o societate mai egalitară, după valul de proteste sociale fără precedent de la sfârşitul anului 2019.
Foto: (c) Juan Carlos Avendano /REUTERS
Dar în ultimele luni s-a înregistrat şi o creştere fără precedent a extremei drepte în sondaje, alimentată de persistenţa violenţelor din partea celor mai radicali protestatari şi de preocupările tot mai mari ale alegătorilor cu privire la imigraţia ilegală şi criminalitatea.
Mai ales că pandemia de COVID-19 a făcut să crească şomajul, a adâncit datoria, iar inflaţia este acum în jur de 6%, o noutate în această ţară care a cunoscut decenii de stabilitate politică şi economică.
Alegerile au avut loc într-un moment în care Chile se află în tranziţie, în plin proces de redactare a unei noi Constituţii şi la doi ani după o criză socială fără precedent pentru a reclama o societate mai echitabilă în această ţară bogată în cupru, dar printre cele mai inegalitare din lume, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate majoritatea absolută, primii doi cel mai poziţionaţi în primul tur se vor confrunta într-un al doilea tur de scrutin în decembrie. AGERPRES
