După anularea alegerilor, negocierile politice au trecut pe Facebook, unde numele potențialilor candidați pentru prezidențiale sunt deja pe buzele tuturor.

Foto: UBB

După anularea alegerilor prezidențiale, partidele pro-europene au început să își intensifice negocierile pentru desemnarea unui candidat comun. În acest context, rețelele sociale și diverse platforme media au fost invadate de speculații privind posibilii candidați, iar printre numele vehiculate se află și cel al rectorului Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, dar și al altor figuri publice care ar putea să joace un rol important în politica românească.

Jurnalistul Lucian Mîndruță a lansat o postare pe Facebook în care a propus o serie de trăsături esențiale pentru un candidat la prezidențiale. Mîndruță susține că alegerea unui candidat trebuie să se bazeze pe abilități de leadership și pe o imagine publică puternică. În acest sens, el a remarcat că un candidat trebuie să fie „mai mult decât prezentabil, să aibă o voce caldă, dar și capabilă să impună autoritate atunci când este necesar”. De asemenea, Mîndruță a subliniat că este important ca viitorul președinte să aibă un „background intelectual, dar fără a fi un profesor din Academie sau un gradat de vreun fel”.

Mîndruță a mers mai departe, sugerând o listă de posibili candidați din rândul persoanelor publice care ar putea întruchipa aceste trăsături. Printre aceștia, el i-a menționat pe Daniel David, Oana Gheorghiu, Theodor Paleologu și Nicușor Dan, dar și pe Felix Pătrășcanu, menționând că „ideal ar fi să avem un fel de casting preliminar, chiar dacă bazat pe sondaje”, astfel încât să se ajungă la o selecție transparentă și bine fundamentată.

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, a reacționat la aceste speculații pe blogul său , explicând că numele său a apărut în spațiul public datorită angajamentelor sale constante pentru o Românie pro-europeană și euroatlantică. „Am văzut că în spaţiul public circulă şi numele meu, din zone mai formale sau mai informale, ca unul dintre potenţialii candidaţi proeuropeni la alegerile prezidenţiale din 2024. Probabil că numele meu a apărut ca urmare a angajamentelor mele publice constante pentru România euroatlantică, accentuate în perioada alegerilor din 2024, care să fie a tuturor, nu doar a unora! Dar aceste angajamente pentru România euroatlantică nu au fost pentru o potenţială candidatură de acest fel, ci reprezintă ceea ce am ca valoare cardinală şi care rămâne astfel pentru mine indiferent de această situaţie punctuală”, a spus Daniel David, subliniind că angajamentele sale politice nu implică o candidatură la prezidențiale.

Eduard Hellvig a refuzat public orice candidatură

De asemenea, Eduard Hellvig, fostul director al SRI a fost și el un nume vehiculat pe rețelele sociale pentru funcția de președinte al României, propus chiar de Cristian Tudor, jurnalist și analist politic. Hellvig a reacționat pe rețelele sociale refuzând să candideze pentru președinție. „Nu candidez pentru nicio funcție, deci pot să îmi acord libertatea de a rămâne obiectiv și lucid în zilele acestea de emoție profundă. Câteva idei, în ordine subiectivă, despre oameni și principii”, a spus Hellvig pe rețeaua X (fost Twitter), subliniind că este esențial ca următoarea guvernare să fie bazată pe „eficientizarea statului, reducerea cheltuielilor publice și reclădirea încrederii în instituții”.

În privința procesului de selecție a unui candidat prezidențial, Hellvig a adăugat că „Formarea efectivă a noului Guvern și desemnarea unui candidat pentru președinție vor fi conversații despre principii, dar mai cu seamă acum despre oameni.” Potrivit acestuia, nu este suficient ca partidele să adune 65% din voturi în Parlament pentru a câștiga în alegerile prezidențiale, ci este esențial ca persoana care va ajunge pe cale electorală la Cotroceni să fie „impecabilă”, iar tandemul președinte-premier să fie unul cu adevărat capabil să răspundă nevoilor și așteptărilor românilor.

„Nu este obligatoriu ca o coaliție de partide care adună matematic 65% în Parlament să adune tot 65% la alegeri emoționale, pe persoană fizică.” a mai spus Hellvig, subliniind că „milioanele de votanți care au votat altfel, au votat de fapt pentru răsturnarea mesei și schimbarea unui stil palid de guvernare”.

Într-o postare altă postare, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a lansat și el o întrebare publică pe Facebook, cerând opinia oamenilor despre cine ar trebui să fie viitorul candidat la prezidențiale. „Pe cine puneți pe listă?” a întrebat Funeriu, sugerând că este necesar un lider capabil să adreseze nu doar nevoile economice, dar și cele sociale și politice ale țării.

„Când îți propui să conduci țara, din guvern, de la Cotroceni sau din postura de candidat la prezidențiale, ai două misiuni importante:

1. Să produci mai multă coeziune în societate
2. Să separi grâul de neghină”, a spus Funeriu.

Acesta a subliniat că este imperativ ca viitorul candidat să fie „un om echilibrat, cu viziune, care să poată adresa și provocările interne, dar și pe cele externe ale României”. De asemenea, el a reafirmat ideea că viitorul președinte trebuie să fie „un om care să inspire încredere și care să adune întreaga țară în jurul unui proiect coerent”.

În plus, Funeriu a remarcat că nu este suficient să se adune o majoritate politică pentru a câștiga alegerile prezidențiale, mai ales având în vedere că alegătorii români au votat în mod clar pentru schimbare. „Nu este obligatoriu ca o coaliție de partide care adună matematic 65% în Parlament să adune tot 65% în alegerile prezidențiale, pe persoană fizică.” Acesta a explicat că, în aceste vremuri de incertitudine, „nu este suficient ca un candidat să aibă o platformă de susținere puternică în Parlament, ci este nevoie de un om care să reprezinte o viziune clară pentru viitorul țării.”