Potrivit sursei citate, preţul gazulelor pe termen de o lună de la hubul olandez TTF, un etalon european pentru tranzacţionarea gazelor naturale, a scăzut cu 2,5%, la 161 de euro (164,6 dolari) pe megawat-oră.
În sesiunea precedentă, contractul a urcat pentru scurt timp la peste 178 de euro pe megawat-oră, pe fondul intensificării temerilor legate de aprovizionare, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul lunii martie, transmite News.ro.
Guvernul norvegian a propus marţi seara „arbitrajul salarial obligatoriu”, pentru a pune capăt efectiv acţiunii industriale a lucrătorilor offshore.
„Escaladarea anunţată are implicaţii critice în situaţia actuală, atât în ceea ce priveşte criza energetică, cât şi situaţia geopolitică cu care ne confruntăm cu războiul din Europa”, a declarat ministrul Muncii, Marte Mjos Persen, într-un comunicat.
Conform legislaţiei norvegiene, guvernul poate interveni în anumite condiţii pentru a forţa părţile dintr-un conflict de muncă la un consiliu de salarizare, care va decide în această privinţă.
„Părţile sunt, în general, responsabile pentru găsirea unei soluţii în astfel de cazuri. Dar atunci când conflictul ar putea avea astfel de impacturi societale de amploare pentru întreaga Europă, nu am altă opţiune decât să intervin în conflict”, a spus Persen.
Lucrătorii din sectorul offshore al petrolului şi gazelor şi-au părăsit locul de muncă marţi.
Sindicatul Lederne, care are peste 1.300 de membri, a convocat greva deoarece inflaţia a depăşit salariile revizuite propuse.
Greva a dus la închiderea a trei exploatări, iar alte greve ulterioare erau programate miercuri şi sâmbătă.
Guvernul norvegian a spus că, pe baza cifrelor anunţate de greve, s-a temut că mai mult de jumătate din exporturile zilnice de gaze ale ţării s-ar fi pierdut până în weekend.
Acesta vine în timp ce guvernele europene se străduiesc să umple depozitele subterane cu gaze naturale, într-un efort de a oferi gospodăriilor suficient combustibil pentru a menţine luminile aprinse şi casele calde în timpul iernii.
UE, care primeşte aproximativ 40% din gazele sale prin conducte ruseşti, încearcă să reducă rapid dependenţa de hidrocarburile ruseşti, ca răspuns la atacul de luni de zile al preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina.
Gigantul energetic al Rusiei, Gazprom, este gata, de luni, să închidă temporar conducta Nord Stream 1 – cea mai mare infrastructură de import de gaze a Uniunii Europene – pentru lucrări anuale de întreţinere.
Închiderea Nord Stream 1 a stârnit temeri că livrările de gaze vor rămîne oprite.
Lu Ming Pang, analist la Rystad Energy, cu sediul în Oslo, a spus că, dacă situaţia nu ar fi fost rezolvată, preţurile gazelor naturale din Europa ar fi revenit la - sau chiar depăşi - maximul lor istoric de 227 de euro pe megawat-oră atins în martie.
„O grevă evitată în Norvegia şi o posibilă reducere a volumelor de gaze ruseşti pe măsură ce Nord Stream 1 se închide din cauza întreţinerii anuale, începând cu 11 iulie, ar trebui să sublinieze şi mai mult importanţa ca UE să fie mai puţin dependentă de importurile de gaze şi energie”, a spus Lu Ming Pang de la Rystad.
„Având în vedere răspunsul rapid şi în timp util din partea guvernului norvegian, mesajul este clar că nu ar trebui să existe îndoieli cu privire la securitatea aprovizionării cu gaze norvegiene şi că acum, mai mult ca niciodată, UE şi aliaţii trebuie să rămână uniţi pentru a evita orice provocări viitoare. asta le poate veni în cale.”
