Preţul petrolului a atins o valoare negativă doar în cazul contractului cu scadenţă de mai (analiză)
Preţul petrolului a atins o valoare negativă doar în cazul contractului cu scadenţă de mai, care urma să expire pe 21 aprilie, în timp ce contractele cu scadenţe mai îndepărtate, respectiv iunie, iulie, august, şi-au menţinut evoluţia, se arată într-o analiză a casei de brokeraj XTB România.
"Luni, 20 aprilie 2020, a fost o zi care va rămâne în istoria pieţelor financiare drept prima dată când preţul petrolului a atins o valoare negativă. Este vorba despre contractul futures cu scadenţă în luna mai, care s-a depreciat în câteva ore cu peste 300% şi a încheiat sesiunea de luni la -37,63 dolari per baril. Mai precis, deţinătorii acestor contracte au fost dispuşi să plătească pentru a scăpa de livrarea fizică a petrolului la scadenţă", potrivit analizei.
Analiştii XTB România susţin că fenomenul a apărut ulterior procesului de rulare (rollover) care a avut loc joi, după încheierea sesiunii de pe piaţa petrolului WTI (OIL.WTI).
"'Rularea' este un procedeu care are loc periodic şi presupune trecerea de la un contract futures cu scadenţă apropiată (în cazul de faţă, contractul futures pe OIL.WTI cu scadenţă mai, care urma să expire pe 21 aprilie) la un contract futures cu scadenţă mai îndepărtată (spre exemplu, acelaşi contract, dar cu scadenţă în iunie), realizându-se astfel tranziţia către un contract mai lichid şi evitându-se mişcările neaşteptate de preţ asociate expirării", se explică analiştii XTB România.
De asemenea, procedeul de rulare permite şi deţinerea poziţiilor pe termene mai lungi decât termenele contractelor futures. De exemplu, contractele futures pe OIL.WTI care au scadenţă lunară (expiră lunar) şi pentru a permite menţinerea poziţiilor pe perioade mai lungi de o lună contractele sunt rulate lunar, explică analiştii XTB România.
"Este important de înţeles că fenomenul ajungerii preţului petrolului în teritoriu negativ s-a manifestat doar în cazul contractului cu scadenţă de mai care urma să expire astăzi, în timp ce contractele cu scadenţe mai îndepărtate (iunie, iulie, august) şi-au menţinut evoluţia. În momentul de faţă, perspectiva investitorilor cu privire la valoarea actuală a petrolului este indicată de contractele futures pe iunie, care au pierdut ieri în jur de 14% şi au încheiat sesiunea în jurul valorii de 21 dolari per baril. Atitudinea pesimistă continuă şi astăzi, cotaţia WTI extinzându-şi secvenţa descendentă cu peste 30%. La momentul redactării, preţul OIL.WTI bazat pe contractul pe iunie este în jurul nivelului de 17 dolari per baril, în revenire după ce a avut o scurtă cădere spectaculoasă sub nivelul de 12 dolari per baril", a menţionat Radu Puiu, Research Analyst în cadrul XTB România.
Aşadar, "situaţia nu este atât de gravă pe cât ar putea părea la prima vedere", fiind efectul unor dezechilibre pe termen scurt. Astfel, investitorii care deţineau poziţii de cumpărare pe contractele pe mai au ajuns să plătească pentru a vinde aceste contracte, din cauză că volumul de petrol pe care ar trebui să îl primească ar fi dificil de depozitat.
Potrivit analizei, capacitatea de depozitare la nivel global este de aproximativ 6,8 miliarde de barili, fiind în proporţie de 60% ocupată. În acest context, rafinăriile nu sunt dispuse că prelucreze petrolul brut din cauza nivelului redus al cererii de combustibil ca urmare a măsurilor de restricţionare.
"Dinamica extrem de volatilă pe care o observăm pe piaţa petrolului ar putea fi justificată drept o trezire la realitate pentru traderi. Problema reprezentată de un surplus masiv de ofertă a început să devină o certitudine în martie; totuşi, preţurile nu au suferit ajustări în conformitate cu aceasta. Investitorii au sperat că un acord de reducere a producţiei în cadrul OPEC+ ar putea echilibra situaţia, dar s-a dovedit că măsurile luate nu sunt suficiente pentru a tempera situaţia", a adăugat analistul XTB România.
Acesta a subliniat că gravitatea situaţiei este indicată şi de informaţiile conform cărora Arabia Saudită şi alţi producători OPEC iau în considerare reducerea imediată a producţiei, în detrimentul aşteptării lunii mai.
"Este greu de crezut că problemele din industria petrolului vor fi rezolvate rapid. Infrastructura este complicată, iar procesul de oprire a producţiei este costisitor. În plus, state precum Arabia Saudită şi Rusia, ale căror economii sunt dependente de petrol, ar putea ezita să accepte reduceri suplimentare de producţie. În acest sens, perioada dificilă pentru preţul petrolului ar putea să continue. Momentul în care statele vor începe să relaxeze măsurile, iar cetăţenii îşi vor relua treptat activitatea normală ar putea reprezenta un punct de inflexiune pe piaţa petrolului. Majorarea cererii de combustibil ar putea reprezenta principalul element care va susţine preţul aurului negru", a mai spus specialistul.
La rândul său, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, a explicat că dinamica înregistrată pe scadenţa mai a contractului futures WTI este de proporţii istorice.
"Tehnic, vorbim de o situaţie de dezechilibru între cerere şi ofertă care a adus cotaţii negative, fără precedent. Deţinătorii de poziţii long au fost dispuşi să plătească pentru a NU primi petrolul la termenele agreate. Este posibil ca o parte din fondurile implicate să fi fost surprinse în mod brutal de lipsa de interes a participanţilor pentru preluarea fizică a unor cantităţi de petrol", a arătat Cazacu.
Acesta consideră că, pentru economie şi firmele producătoare, este de urmărit cu foarte mare atenţie ce se întâmplă la scadenţele viitoare, în primul rând iunie, "acolo unde preţurile zăboveau peste 20 de dolari/baril ieri, dar au ajuns, la momentul redactării, aproape de 16 USD/baril."
"Persistenţa eventuală a unor cotaţii reduse ar afecta negativ companii din SUA, sectorul de energie devenit mai important în ultimul deceniu, dar şi veniturile unor state precum Arabia Saudită, Rusia sau Iran", a adaugat analistul.
XTB are birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa. XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume incluzând FCA şi KNF. AGERPRES
