Preţul guvernării: PSD arborează steagul secuiesc
Un grup de 42 de deputaţi, toţi de la PSD, au depus în această săptămână un proiect legislativ care stabileşte metodologia de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrativ teritoriale, ca simbol local.
Printre cei care au semnat proiectul se numără premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea. Astfel, PSD dă liber la arborarea drapelului secuiesc şi pune astfel în practică una dintre condiţiile puse de UDMR pentru a sprijini Guvernul Ponta. Proiectul de lege prevede că steagurile judeţelor, oraşelor sau ale localităţilor pot fi arborate „numai la sediile autorităţilor administraţiei publice locale precum şi la cele ale instituţiilor publice de interes local, la intrarea principală, deasupra acesteia şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene“.
Dacă legea va fi promulgată, liderii politici ai judeţelor cu populaţie predominant maghiară, Harghita şi Covasna, vor putea arbora, legal, în faţa Primăriei sau a Consiliului Judeţean drapelul Ţinutului Secuiesc, deşi în Constituţia României „ţinutul“ nu este autoritate administratriv-teriotrială.
„Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii“, spune articolul 3 din Constituţia României. Însă, liderii maghiari se pot folosi de un tertip pentru a intra în legalitate: pot cere ca steagul secuiesc să fie declarat drapel oficial, atât al judeţului Harghita, cât şi al judeţului Covasna, pentru că legea nu interzice ca doua judeţe că aibă acelaşi drapel sau aceleaşi culori. Primul pas a fost făcut, când Consiliul Judeţean Harghita a adoptat o hotărâre care stabileşte că steagul secuiesc este drapelul oficial al judeţului.
La rândul său, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat, prin hotărâre, un stindard local vopsit în aceleaşi culori cu ale steagului secuiesc (galben şi albastru), dar a adăugat în plus o stemă din secolul al XIV-lea. Deci există şi o mică diferenţă. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, vor înceta şi conflictele locale dintre primarii sau şefii consiliilor judeţene ( de etnie maghiară), pe de o parte, şi prefecţii români numiţi de Guvern, pe de altă parte.
„Politic, înţeleg, ca parlamentar, nu“
Nu toţi aleşii PSD văd cu ochi buni noul proiect de lege. Bogdan Diaconu, deputat PSD care are mai multe iniţiative legislative contrare intereselor UDMR, este revoltat. „Este rezultatul unei negocieri politice care are ca scop asigurarea majorităţii parlamentare. Voi vota împotrivă. UDMR are ca obiectiv obţinerea autonomiei teritoriale şi cred că niciun român nu este de acord cu aşa ceva.
Înţeleg din punct de vedere politic, dar ca parlamentar, ca reprezentant al românilor, nu pot să fiu de acord cu aşa ceva“, a declarat Bogdan Diaconu, care avertizează că va reveni şi el cu un alt proiect care să blocheze iniţiativa colegilor de partid. Diaconu mai spune că propunerea este iniţiată de parlamentarii UDMR şi a fost doar semnată de PSD. Însă, pe proiectul de lege nu apare nicio semnătură a unui ales maghiar.
De partea cealaltă, deputatul UDMR Marton Arpad spune că legea nu este cu dedicaţie pentru comunitatea maghiară. „Nu este vorba de arborarea steagului secuiesc, ci arboarea steagului autorităţilor administrative teritoriale. Acest proiect de lege s-a născut la solicitarea diferitelor organizaţii ale aleşilor locali pentru că nu există o lege de arborare a steagului. Vom sprijini această iniţiativă. Când am intrat la guvernare, a fost vorba că se va adopta un astfel de proiect de lege“, a spus deputatul UDMR Marton Arpad.
Drumul până la steag oficial
Pentru a declara steagul secuiesc drept stindard judeţean, comunitatea maghiară trebuie să respecte câţiva paşi legali. Mai întâi, hotărârea consiliului judeţean sau local prin care se aprobă drapelul se trimite la Ministerul Dezvoltării, care îl trimite mai departe la o comisie de heraldică a Academiei Române. După avizul acestui for, Ministerul Dezvoltării îl trimite la Guvern, unde este adoptat prin hotărâre. Pe steagurile unităţilor administrativ teritoriale pot fi reproduse şi stemele localităţilor, precum şi denumirea judeţului, municipiului, oraşului sau a comunei. „Culoarea şi însemnele distinctive ale steagurilor nu pot aduce atingere simbolurilor naţionale şi nu pot conţine simboluri naţionale ale altor state“, se mai arată în proiectul de lege.
Denumiri bilingve
Proiectul de lege permite ca denumirea localităţii să fie trecută şi în limba maternă pe instituţiile locale. „În unităţile administrative teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul de locuitori, denumirea unităţii administrativ-teritoriale poate să fie menţinută şi în limba minorităţii naţionale respective“, mai spune viitoarea lege.
Sursa: adevarul.ro
