Președintele turc efectuează o vizită în China, pe fondul agravării situației uigurilor din Xinjiang
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan începe miercuri prima sa vizită de stat în China, pe fondul agravării situației etnicilor uiguri, majoritatea de religie musulmană, din regiunea chineză Xinjiang, notează DPA. Vizita lui Erdogan la Beijing are loc la câteva săptămâni după ce în Turcia au avut loc proteste legate de nerespectarea drepturilor religioase ale uigurilor musulmani din China în perioada Ramadanului.
La jumătatea lunii iunie, pe website-urile guvernamentale chineze li s-a cerut oficialilor, profesorilor și elevilor din regiunea Xinjiang să nu respecte Ramadanul, luna de post pentru musulmani.
De asemenea, în Turcia s-au desfășurat proteste și față de repatrierea a circa 100 de uiguri în China după ce ei au fost ținuți în detenție la Bangkok. Mai mult, guvernul de la Beijing a avertizat cetățenii chinezi să evite în această perioadă deplasările pe cont propriu în Turcia.
Intenția Ankarei de a achiziționa un nou sistem de apărare antirachetă produs de China se va afla pe agenda discuțiilor pe care șeful statului turc le va avea cu președintele chinez Xi Jinping. Recep Tayyip Erdogan a declarat marți că Turcia este dispusă să negocieze cu China în cazul unei oferte îmbunătățite din partea acesteia.
Pe plan intern, Turcia se confruntă cu probleme de securitate, după ce a fost lovită de mai multe atacuri teroriste în ultimele săptămâni, dintre care unul a fost atribuit grupării jihadiste Statul Islamic, iar un altul a fost revendicat de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Din delegația care îl însoțește pe Erdogan în această vizită fac parte peste 100 de oameni de afaceri turci, Ankara vizând o creștere a exporturilor sale către China, cifrate în prezent la circa 2,8 miliarde de dolari pe an.
După încheierea unui acord de cooperare strategică în anul 2010, China a devenit al treilea partener comercial al Turciei, după Germania și Rusia, volumul schimburilor comerciale bilaterale de anul trecut atingând 28,6 miliarde de dolari. AGERPRES