Ministrerul Justiţiei a publicat, miercuri, forma actualizată a legilor Justiţiei, a căror adoptare este asumată în PNRR până în trimestrul II al anului viitor, adică până cel târziu la finalul lunii august 2023. Noua formă a legilor Justiţiei ar urma să îi redea preşedintelui Klaus Iohannis autoritatea pe care o avea în urmă cu câţiva ani în numirea procurorilor-şefi şi în desemnarea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Spre exemplu, şeful statului ar putea refuza de câte ori vrea propunerile de procurori, însă numai prin motivarea alegerii.
Rolul preşedintelui în alegerea procurorilor-şefi şi a conducerii Curţii Supreme a fost eliminat în 2018, când coaliţia PSD-ALDE a modificat legile Justiţiei. Concret, Klaus Iohannis a fost total exclus din procedura de numire a conducerii Instanţei Supreme, iar în ceea ce priveşte numirea liderilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, coaliţia de la acea vreme l-a lăsat pe Iohannis cu puterea de a refuza doar o singură dată propunerea venită de la Ministerul Justiţiei pentru cele trei funcţii.
Iohannis s-ar putea implica şi pe lângă Consiliul Concurenţei
Şeful statului ar putea avea un cuvânt greu de spus şi în alegerea membrilor din Consiliul Concurenţei. După cum au declarat surse liberale pentru „Adevărul”, în Parlament ar putea să revină un proiect de lege prin care Klaus Iohannis va avea din nou dreptul să semneze pentru numirea membrilor din conducerea Consiliului Concurenţei, la propunerea Colegiului Consultativ, aşa cum se întâmpla până în mai 2020. Atunci, printr-o lege propusă de parlamentarii social-democraţi Şerban Nicolae şi Daniel Zamfir, şeful statului a fost scos din schemă în ceea ce priveşte conducerea Consiliului Concurenţei.
În anii trecuţi, PSD l-a lăsat pe Klaus Iohannis şi fără rol în numirea şefului Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), fiind prima diminuare a atribuţiilor prezidenţiale. Printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la 27 aprilie 2017, Iohannis a fost scos din procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor ANCOM. Astfel, în actuala variantă, numirea şefilor ANCOM se face pe baza propunerii Guvernului de către cele două camere ale Parlamentului reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Înainte, conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului.
Tot PSD l-a lăsat pe preşedintele Klaus Iohannis fără autoritate şi în cazul numirii şefului Direcţiei Generale de Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin adoptarea unei legi care elimina necesitatea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condus de preşedintele ţării, la numirea şefului DGPI.
De asemenea, în sertarele Legislativului se află un proiect, depus anul trecut de liderii fostei coaliţii, dar care ar urma să ia avânt, prin care Institutul Cultural Român va trece din responsabilitatea Parlamentului în cea a Guvernului. Potrivit surselor „Adevărul”, mişcarea ar avea loc la solicitarea liderului de la Cotroceni, responsabilitatea ICR fiind pasată mai mult către Ministerul de Externe şi către premier.
