Preşedintele conservator polonez Andrzej Duda a numit 76 de noi judecători, în aplicarea reformei judiciare adoptate în 2015 şi condamnate de Bruxelles şi de Curtea de Justiţie a UE (CJUE), relatează joi agenţia EFE.

Președintele Poloniei a numit noi judecători

Şase dintre cei 76 de noi judecători sunt numiţi la Curtea Supremă, instanţă a cărei independenţă este contestată întrucât este alcătuită din magistraţi aleşi de parlament sau direct de preşedintele ţării. Reforma justiţiei implementată de guvernul condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) este de opt ani o temă de dispută permanentă între Varşovia şi Bruxelles, mai ales decizia de înfiinţare a unei camere disciplinare, potrivit Agerpres.

În urma sesizării Comisiei Europene, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a impus Varşoviei în octombrie 2021 o "amendă" de un milion de euro pe zi pentru neaplicarea unei decizii a CJUE asupra noului regim disciplinar al judecătorilor polonezi, dar guvernul de la Varşovia nu a plătit nimic şi a precizat că nici nu intenţionează să plătească respectiva amendă redusă între timp la jumătate.

Între timp, în urma tratativelor cu Bruxellesul, guvernul de la Varşovia a acceptat să dizolve noua cameră disciplinară pentru judecători, instituţia ce făcea obiectul controverselor în cazul înaintat CJUE de către Comisia Europeană. Respectiva cameră disciplinară a fost înlocuită cu un nou organism, dar hotărârea de desfiinţare a celei dintâi încă aşteaptă aprobarea Curţii Constituţionale, instanţă care însă este paralizată întrucât unii dintre judecătorii acesteia refuză să lucreze cu cei numiţi după 2015, ceea ce împiedică mereu obţinerea cvorumului la şedinţele Curţii.

Un acord convenit în iunie anul trecut între guvernul polonez şi Comisia Europeană prevede desfiinţarea camerei disciplinare pentru judecători şi aprobarea în schimb de către executivul comunitar a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Poloniei, în cadrul programului european de relansare post-pandemie prin care Polonia poate accesa peste 35 de miliarde de euro.

Totuşi, Comisia Europeană menţine în continuare blocate aceste fonduri, în timp ce persistă disputele sale cu guvernul polonez care se află acum la final de mandat, după ce Partidul Lege şi Justiţie (PiS) nu a mai obţinut majoritatea la alegerile din octombrie. Bruxellesul acuză acest guvern că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele mai largi din justiţie sau contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.

Este aşteptat săptămâna viitoare ca premierul polonez în exerciţiu, conservatorul Mateusz Morawiecki, desemnat din nou prim-ministru de către preşedintele Andrzej Duda, să fie respins la votul de încredere al legislativului.

Ulterior va reveni camerei inferioare a parlamentului, Seimul, să desemneze un prim-ministru, ceea ce deschide calea numirii la conducerea executivului a fostului premier liberal şi preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, care a format după alegerile din 15 octombrie o majoritate eterogenă, alcătuită din trei alianţe cu orientări diferite.