Preşedintele muntenegrean a aprobat un amendament la legea privind comunităţile religioase
Preşedintele muntenegrean Milo Djukanovic a aprobat luni un amendament la legea privind comunităţile religioase, la trei săptămâni după ce s-a opus prin veto acestui amendament, relatează dpa.
Amendamentul nu mai include o dispoziţie controversată, susţinută de Djukanovic, care ar fi făcut posibilă naţionalizarea proprietăţilor deţinute de Biserica Ortodoxă Sârbă.
În forma sa actuală, amendamentul a fost aprobat de parlament în decembrie, dar Djukanovic a recurs la dreptul de veto şi l-a retrimis în parlament, care l-a adoptat din nou fără modificări.
Constituţia ţării prevede că un preşedinte nu se poate opune legislaţiei adoptate de parlament pentru a doua oară.
''Dilemele care m-au determinat să trimit (amendamentul) înapoi la parlament rămân'', a scris Djukanovic pe Twitter, adăugând că doar Curtea Constituţională poate examina acum legea privind comunităţile religioase.
Biserica Ortodoxă Sârbă, cea mai mare comunitate religioasă din Muntenegru, a declanşat proteste împotriva controversatei legi după ce parlamentul anterior a adoptat-o în decembrie 2018.
Clerici sârbi şi susţinători ai bisericii i-au acuzat pe Djukanovic şi Partidul Democrat al Socialiştilor (DPS) de planuri de naţionalizare a proprietăţii.
Parlamentul muntenegrean a votat miercurea trecută favorabil amendamentele aduse legii privind comunităţile religioase, eliminând astfel dispoziţiile controversate care au declanşat manifestaţii pro şi contra acestui act normativ, notează dpa.
Revizuirea Legii privind libertatea religioasă, act normativ adoptat la sfârşitul anului 2019, a fost una dintre primele iniţiative ale noului guvern instalat la începutul lunii decembrie 2020, după ce alegerile din august au pus capăt celor trei decenii de guvernare a socialiştilor preşedintelui Milo Djukanovic şi au condus la formarea unui ''guvern de experţi'' condus de premierul Zdravko Krivokapic, susţinut de Biserica Ortodoxă Sârbă şi lider al unei alianţe formate în special din partide naţionaliste sârbe.
Conform Bisericii Ortodoxe sârbe, în forma adoptată în 2019 actul normativ ar fi permis naţionalizarea unei mari părţi a proprietăţilor acesteia, astfel că ea a declanşat atunci proteste; amendamentele adoptate acum au rolul de a împiedica această naţionalizare AGERPRES
