Vladimir Putin „nu se va mulțumi cu Ucraina” în cazul în care ar ieși învingător în războiul pe care îl poartă împotriva acestei țări, a avertizat președintele lituanian Gitanas Nauseda.

Gitanas Nauseda FOTO EPA-EFE

Într-un discurs susținut la prima ediție a Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, președintele Lituaniei a atras atenția că liderul de la Kremlin ar putea duce războiul până pe teritoriul occidental dacă va fi lăsat să câștige în Ucraina.

„Greşeala fundamentală ar fi să credem că cedarea de teritoriu poate calma Rusia lui Putin. Nu, nu vom putea evita un război mai amplu în Europa stând liniştiţi şi fără să intervenim în baia de sânge pe care Rusia o comite în Ucraina”, a declarat Nauseda, citat de AFP.

„La fel cum Cehoslovacia nu a fost suficientă pentru Hitler, Putin nu se va mulţumi cu Ucraina. Nici cu statele baltice sau cu Polonia. Niciunul dintre statele europene nu este în siguranţă în acest moment. Dacă cineva crede că insula democraţiei poate fi salvată la adăpostul armelor nucleare, întreb: «ce fel de viaţă şi ce fel de viitor ar avea acea insulă, înconjurată de un ocean de tiranie»?”, a întrebat el retoric.

Preşedintele lituanian a subliniat că economia şi cheltuielile militare ale ţărilor europene sunt mult mai puternice decât cele ale Rusiei lui Putin. „Trebuie să încetăm să ne mai trasăm linii roşii, pentru că Rusia nu se va opri. Ea poate fi doar oprită”, a pledat el.

Gitanas Nauseda s-a întâlnit marţi cu omologul său francez Emmanuel Macron, care nu a exclus opţiunea trimiterii de militari occidentali în Ucraina, o inițiativă văzută cu ochi buni de Letonia și Cehia.

Pe de altă parte, într-o discuție cu jurnaliștii lituanieni care l-au însoțit la Paris, Nauseda a dat asigurări nimeni din țara sa „nu se teme de Putin”. El a făcut acest comentariu în legătură cu atacul suferit marți seara la Vilnius de opozantul rus Leonid Volkov.

Prima ediţie a Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, organizat după modelul altor mari conferinţe internaţionale de securitate, a avut loc miercuri şi joi cu un program de aproximativ 60 de evenimente la care au participat politicieni, parlamentari, diplomaţi, ataşaţi de apărare, cercetători şi universitari, notează AFP.