Presedintele Klaus Iohannis a adresat marti un mesaj parlamentului, in care a spus ca legislatia, inclusiv cea din domenii importante precum fiscalitatea, sanatatea sau educatia are probleme de coerenta si calitate si ca se schimba prea des. "Sa spunem punct si de la capat. Acesta poate fi momentul zero pentru recredibilizarea legii", a spus seful statului.

Klaus Iohannis a atins si problema refugiatilor din UE, si a spus ca suntem pentru solidaritate cu tarile membre afectate, dar nu pentru o abordare matematica: "Maine, la CSAT, vom conveni asupra pasilor pe care Romania trebuie sa-i faca in acest proces".

Presedintele a amintit spre final ca ne apropiem de momentul in care vom marca 100 de ani de stat modern si apoi de preluarea presedintiei UE: "Trebuie sa ne asumam clar unde ne vor gasi cele doua evenimente, cum se va prezenta Romania in fata lumii". "Nu avem timp de pierdut", a mai spus presedintele.

La discursul presedintelui au luat parte si invitati straini si ambasadori, intre acestia insarcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson. In plen au fost si Crin Antonescu si Elena Udrea

Pe scurt/Am constatat aspecte care pun problema calitatii si coerentei legislatiei./ Doar in 2015 asupra vechiului Cod Fiscal au fost 13 modificari/ Abordari de genul "Dam azi o lege si maine o modificam prin OUG" trebuie sa dispara./La finele mandatului meu doresc ca coruptia sa nu mai figureze prima pe agenda publica / Trebuie sa vedem cum se va prezenta Romania in fata lumii la aniversarea a 100 de ani de stat modern si cand va prelua presedintia UE. 

Mesajul presedinelui Klaus Iohannis:

"Domnule Presedinte al Senatului, Domnule Presedinte al Camerei Deputatilor, Domnule Prim-ministru, Doamnelor si domnilor ministri, Doamnelor si domnilor senatori si deputati, Stimati invitati, Doamnelor si domnilor,

Vin in fata dumneavoastra, asa cum am promis ca voi face la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare, pentru a aduce in atentie probleme pe care le consider actuale si importante pentru oameni si care, in egala masura, sunt relevante pentru relatia institutionala dintre Presedinte si Parlament. Pornesc de la angajamentele pe care eu personal le-am asumat si de la asteptarile pe care stiu ca le au cetatenii, in slujba carora ne desfasuram activitatea atat dumneavoastra, cat si eu.

Calea pe care am ales-o, in exercitarea mandatului meu, pentru a implini aceste angajamente si asteptari este, in primul rand, cea a dialogului.

Am spus si o voi repeta de cate ori va fi nevoie: imi doresc un Parlament puternic si care sa se bucure de increderea cetatenilor. Nu pot concepe o Romanie puternica fara ca institutia sa cea mai larg reprezentativa sa fie pe masura. Cred ca sunt doua aspecte esentiale care ar trebui sa defineasca astazi un Parlament puternic: o legislatie de calitate si raporturi functionale cu celelalte puteri din stat, toate acestea, desigur, in beneficiul cetateanului.

In sistemul constitutional al separatiei si echilibrului puterilor, Presedintele Romaniei are atributul promulgarii legilor, dupa adoptarea lor in Parlament. Intreaga functionare a institutiilor statului, a economiei si societatii depinde, intr-un fel sau altul, de relatia cu legea - de modul in care sunt concepute, initiate, aplicate si respectate legile. De aceea, am acordat o atentie deosebita legilor venite la promulgare.

Dupa cum bine stiti, pe unele dintre ele le-am trimis spre reexaminare, in urma unei temeinice analize si pornind de la cateva principii, pe care le-am afirmat cu diverse ocazii. Dincolo insa de solicitarile punctuale de reexaminare, am constatat cu aceasta ocazie si unele aspecte care pun problema calitatii si coerentei legislatiei.

Astfel, doar in anul 2015, asupra vechiului Cod Fiscal s-a intervenit legislativ de 13 ori. Legea educatiei, cea privind reforma in domeniul sanatatii, Legea administratiei publice locale si Codul Muncii au fost modificate la interval de 2-3 luni sau chiar de 2-3 ori in aceeasi luna. Am constatat, de asemenea, ca prin doua legi distincte, trimise aproape concomitent la promulgare, s-a modificat acelasi act normativ.

Am vazut recent un studiu in care 80% dintre romani se aratau nemultumiti ca legile din Romania sunt greoaie. Faptul ca oamenii isi doresc norme juridice mai clare, mai simple, care nu se schimba peste noapte, nu cred ca este o surpriza pentru nimeni. Insa aceasta realitate trebuie sa capete un raspuns.

Doamnelor si domnilor,

In prezent, in Romania sunt in vigoare aproape 14.000 de legi, ordonante si hotarari ale Guvernului. In 2015, dintre legile adoptate de Parlament, peste 50% sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonante simple sau de urgenta. Aceasta proportie este un bun indicator al modului in care arata relatia dintre puterea legislativa si cea executiva.

Pe de alta parte, de la intrarea in vigoare si pana in prezent, legi care privesc domenii fundamentale pentru functionarea economiei si societatii romanesti au fost modificate in nenumarate randuri: vechiul Cod fiscal, de 135 de ori, Legea educatiei, de 26 de ori, Legea privind reforma in domeniul sanatatii, de 114 ori, Legea administratiei publice locale, de 38 de ori, Codul Muncii, de 28 de ori, legislatia privind achizitiile publice, de 35 de ori. Sunt doar cateva exemple. Acestea insa nu sunt simple statistici. In spatele cifrelor sunt oameni. Sunt concetatenii nostri, care ne-au ales sa-i reprezentam, cu problemele, preocuparile si vietile lor.

In spatele acestor cifre sunt elevii care nu stiu dupa ce manual vor invata in anul urmator si ce examene vor da, sunt pacientii si medicii, sunt angajatii si angajatorii, sunt antreprenorii care vor sa investeasca dar nu stiu exact ce taxe vor plati si cate. In spatele acestor cifre sunt scoli si spitale sau mari proiecte de infrastructura promise, dar nerealizate.

Marile sisteme publice, educatia si sanatatea, au suferit probabil cel mai mult de pe urma incertitudinii, a schimbarilor frecvente si punctuale, deseori generate de calcule politice sau conjuncturi. Cred ca felul in care se fac, dar mai ales in care se schimba legile in Romania, este una din sursele profunde ale ineficientei acestor sisteme. Consecinta imediata a acestei stari de fapt a fost nu doar erodarea increderii in Parlament, ci, mai grav, a increderii in lege, in general.

Doamnelor si domnilor,

A cauta vinovati pentru aceasta situatie nu ar folosi astazi la nimic. S-au succedat multe legislaturi, multe guverne, aceste practici s-au perpetuat in timp. Ce putem face astazi insa este sa fim responsabili si sa actionam in consecinta, fiecare in cadrul atributiilor, competentelor si cu legitimitatea proprie.

Nu ne mai putem permite sa vorbim despre stabilitate si predictibilitate legislativa, in timp ce pe fond lucrurile raman exact la fel. Nu as dori sa ne intalnim din nou anul viitor sau peste doi ani si sa fac acelasi bilant al modificarilor legislative in domenii cheie. Abordari de tipul dam azi o lege si maine o modificam prin ordonanta trebuie sa dispara, nu ca o constrangere la adresa executivului, ci ca o dovada de responsabilitate in exercitarea competentelor.

Sa spunem punct si de la capat. Acesta poate sa fie un moment zero, de la care sa porneasca recredibilizarea legii ca act juridic al Parlamentului si ca fundament al relatiilor sociale. O legislatie flexibila, elaborata in directa legatura cu nevoile si asteptarile societatii, eliberata de populism si durabila in timp reprezinta fundamentul oricarui stat de drept si trebuie sa devina o prioritate a intregii clase politice.

Parlamentul poate si ar trebui sa se plaseze in centrul unui demers de asanare, simplificare si sistematizare a legislatiei din Romania, care s-o faca mai coerenta, mai stabila si mai predictibila.

Ce va insemna acest lucru in mod direct pentru noi toti? Va insemna ca pacientul stie clar ce drepturi are, cat plateste si ce servicii primeste, ca un investitor isi va putea dezvolta un plan de afaceri pe 10 ani fara teama ca regulile se vor schimba peste noapte, ca un om care vrea sa isi plateasca taxele nu trebuie sa se plimbe ore in sir de la un ghiseu la altul si ca nu va dura 20 de ani ca sa construim o autostrada. Va insemna ca elevul care intra in clasa I si parintii acestuia vor sti ce studiaza, ce optiuni de educatie are, ce examene trebuie sa dea si isi va putea contura viitorul pentru 10, 12, 15 ani.

Pe acest fond, doresc sa readuc in discutie, de la tribuna Parlamentului, tema educatiei. Am exprimat zilele trecute, in contextul inceperii unui nou an scolar, hotararea de a initia o larga consultare publica despre viitorul educatiei in Romania, despre cum vrem sa arate si sa functioneze sistemul de invatamant.

Experimentele de pana acum ne-au aratat ca nici modificarile de legislatie, in mare parte conjuncturale, nici intelegerile pe hartie intre actorii politici, neurmate de actiuni, nici masurile luate cu gandul la urmatoarea campanie electorala nu pot conduce la transformarea profunda a educatiei in Romania. Aceasta nu poate sa vina exclusiv din afara sistemului, asa cum nu poate sa fie generata doar din interiorul sistemului. Nu poate desconsidera realitatile sociale si provocarile secolului XXI, nu poate ignora experienta si nevoile profesorilor, nici asteptarile elevilor sau ale parintilor. Dar nu se poate infaptui nici in absenta vointei politice, nici fara deciziile actorilor institutionali, nici fara implicarea autoritatilor locale. Cu alte cuvinte, o transformare de sistem ne implica pe toti.

Toate schimbarile, asa cum au fost facute, nu au rezolvat problemele de fond, ci, dimpotriva, nu o data au creat noi probleme. Daca vrem cu adevarat o educatie de calitate, care incurajeaza performanta si respecta valoarea, va trebui sa procedam altfel decat in trecut si sa lucram impreuna.

De aceea, in virtutea atributiilor mele constitutionale, de mediator intre stat si societate, am asumat tema educatiei si demarez aceasta larga consultare, care sa implice cadre didactice, universitati, sindicate, asociatii ale elevilor, studentilor si parintilor, specialisti, autoritati si institutii publice, partidele politice. Intr-un termen de aproximativ doi ani, in urma acestui demers, se poate gasi un numitor comun, poate rezulta o viziune coerenta si o legislatie cadru in acord cu aceasta, care sa ramana aceeasi dincolo de schimbarile politice si in interiorul careia sa fie luate decizii de politici sau masuri punctuale, indiferent cine se afla la putere. Va cer deopotriva, ca membri ai Parlamentului Romaniei, sa imi fiti parteneri in acest proiect, care nu este unul personal, nici pentru prezent, ci unul pentru generatiile viitoare.

Doamnelor si domnilor,

Nu in ultimul rand, pentru mine un Parlament puternic inseamna si o pozitionare corecta fata de justitie. Respectul fata de lege nu poate fi disociat de relatia cu justitia. De fiecare data cand am considerat ca s-au produs derapaje in aceasta privinta v-am comunicat, nu pentru ca doresc sa intervin in activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru ca modul in care aceasta institutie raspunde la cererile justitiei ii poate afecta credibilitatea.

Am spus ca la finele mandatului meu imi doresc ca pe agenda preocuparilor opiniei publice coruptia sa nu mai figureze prima. Romania puternica este nu doar o Romanie fara coruptie, ci o Romanie in care s-a recastigat respectul pentru lege.

Doamnelor si domnilor,

Folosesc acest prilej pentru a ma referi si la o tema separata, dar cat se poate de actuala si sensibila in contextul actual, cea privind criza refugiatilor. Asa cum am afirmat, suntem pentru solidaritate in interiorul Uniunii Europene, suntem solidari cu statele membre afectate de aceasta criza, actionam in spiritul respectarii drepturilor omului si consider ca, mai ales acum, trebuie sa respingem manifestarile radicale si sa dovedim echilibru si intelepciune.

Tocmai de aceea, nu cred ca aceasta criza poate fi rezolvata printr-o abordare birocratica sau contabila, matematica, ci doar prin dialog deschis, prin consultarea cu statele membre, printr-o decizie consensuala, tinand cont, sigur, de principii si valori, de context si de realitati. Nu vorbim despre locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor in societate, despre accesul lor la educatie, servicii de sanatate si locuri de munca pe termen lung.

Nu cred ca intre parteneri lucrurile se rezolva prin impunere, prin amenintarea cu sanctiuni, ci de comun acord. Cred ca fiecare stat membru are dreptul sa actioneze in functie de situatia specifica pe care o are, conform capacitatilor si posibilitatilor pe care le are.

Acesta este punctul de vedere pe care l-am sustinut si il voi sustine in continuare in discutiile pe care le voi avea cu liderii europeni. In cursul zilei de maine, in cadrul CSAT, vom conveni asupra pasilor pe care Romania trebuie sa-i faca in acest proces, iar de cate ori evolutia situatiei o va impune voi comunica atat cu dumneavoastra, cu Parlamentul, cat si cu reprezentantii celorlalte institutii ale statului.

Doamnelor si domnilor,

Ne apropiem de momentul in care vom marca implinirea, in 2018, a 100 de ani de stat roman modern si apoi de preluarea Presedintiei Consiliului Uniunii Europene in a doua jumatate a anului 2019. Trebuie sa ne asumam clar, inca de acum, unde ne vor gasi aceste doua evenimente, cum se va prezenta Romania in fata lumii si cum se vor prezenta institutiile noastre in fata propriilor cetateni.

Voi discuta serios cu Guvernul si voi veni in fata Parlamentului cu o serie de propuneri pentru ca Romania sa fie pregatita atat pentru sarbatorirea Centenarului, cat si pentru Presedintiei.

Acestea sunt temele majore pe care le avem pe agenda. Avem provocari mari, dar si oportunitati mari. Si mai ales, nu avem timp de pierdut. Nu avem timp de pierdut cu discutii sterile sau de dragul imaginii. Avem o responsabilitate, iar cei care vor veni dupa noi ne vor judeca si evalua dupa deciziile pe care le luam astazi.

Va multumesc!" 

-----------------------------------

11.08 Presedintele ajunge in sala de plen insotit de Dan Mihalache si Valeriu Zgonea, este primit cu aplauze de parlamentari. In plen sunt 408 de deputati si senatori din totalul de 549, anunta Tariceanu.

11.06 A ajuns si presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu

11.03 Victor Ponta insotit de o parte dintre ministri, Liviu Dragnea si Gabriel Oprea au mers in plen.

10.55 La Palatul Parlamentului au ajuns vicepremierul Gabriel Oprea si ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Cu putin timp inainte au venit si Liviu Dragnea, apoi premierul Victor Ponta si ministrul de finante Eugen Teodorovici. Cu totii se afla in biroul presedintelui Camerei, Valeriu Zgonea. 

10.45: Parlamentarii incep sa se adune in sala de plen.

Distribuie Distribuie Comentarii