La o întâlnire restrânsă cu lideri globali aliaţi, preşedintele Klaus Iohannis a cerut capabilităţi sporite pentru detectarea dronelor, precum şi pentru o apărare aeriană mai puternică. Analiștii spun însă că România nu ar trebui să stea cu mâinile în sân în asteptarea ajutoarelor.

Klaus Iohannis, președintele României FOTO: Presidency

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări politice în format restrâns cu lideri globali aliaţi, în contextul continuării conflictului militar declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Liderii au analizat măsurile care trebuie luate pentru a continua, în mod eficient, sprijinul pentru Ucraina, precum şi pentru a determina Rusia să înceteze războiul şi acţiunile sale ilegale şi iresponsabile. Discuţiile s-au axat, de asemenea, pe asigurarea securităţii alimentare şi a lanţurilor critice de aprovizionare, transmite Administraţia Prezidenţială.

În acest context, preşedintele român a accentuat că Rusia trebuie să înceteze atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în imediata proximitate a României, care sunt crime de război, care au drept scop distrugerea depozitelor de cereale şi infrastructura critică de aprovizionare, afectând şi transportul pe Dunăre.

El a prezentat liniile de acţiune întreprinse până acum la nivel naţional şi aliat, prin întărirea măsurilor de supraveghere, creşterea vigilenţei, monitorizare şi poliţie aeriană în regiunea Mării Negre şi a mulţumit NATO, precum şi Statelor Unite ale Americii şi altor aliaţi pentru ajutorul oferit în acest sens. Totodată, a solicitat liderilor prezenţi intensificarea eforturilor pentru asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră, în mod mai eficient şi mai bine calibrat la actuala situaţie de securitate. Astfel, a subliniat că în acest moment „sunt necesare capabilităţi sporite pentru detectarea şi interceptarea dronelor, precum şi pentru o apărare aeriană mai puternică, în conformitate cu deciziile de la Summitul de la Vilnius".

Preşedintele SUA şi liderii participanţi au exprimat apreciere şi susţinere pentru eforturile depuse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, inclusiv, printre altele, pentru demersul de antrenare în România a piloţilor ucraineni de avioane F-16. De asemenea, preşedintele Biden a reiterat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea României şi a celorlalţi aliaţi de pe Flancul Estic, evocând inclusiv recenta desfăşurare în ţara noastră de avioane de luptă americane F-16 suplimentare.

Să nu stăm cu mâinile în sân

Analistul militar Aurel Cazacu spune că aliații trebuie să ne ajute să ne întărim apărarea antiaeriană, dar nici noi nu trebuie să stăm cu mâinile în sân.

„Într-adevăr, din punct de vedere al apărării antiaeriene, dintre aliații NATO în cel mai mare pericol se află România și Polonia, iar țările aliate pot face mai mult pentru noi din acest punct de vedere. Și asta mai ales că vedem că Rusia poate utiliza la nesfârșit drone relativ ieftine, care pot fi letale neinterceptate la timp. Noi avem sisteme Patriot, dar cum să folosești o rachetă de un milion de dolari ca să anihilezi o dronă de 30.000 de dolari? Atunci sunt necesare sisteme cu interceptori mai ieftini. Din păcate, procesul de achiziție pentru sisteme de apărare antiaeriană pe rază scurtă și foarte scurtă SHORAD – VSHORAD trenează de multă vreme pentru că așa este legea. Păi, dacă așa este legea, să o schimbăm, că avem războiul peste gard, cum s-ar spune. Până atunci, așa cum bine a făcut apel președintele, țările aliate ar trebui să ne transfere astfel de sisteme pentru a închide ermetic, ca să zic, cerul României, care este și cer NATO. Sunt convins că dacă se fac demersurile necesare, un astfel de transfer se poate realiza rapid. Totuși, repet, chiar dacă am primi aceste sisteme de la parteneri, noi trebuie să ne mișcăm rapid cu propriile procese de achiziții de sisteme de armament pentru că altfel putem discuta chiar de trădare de țară“, a precizat Aurel Cazacu.

Cu ce sisteme se apără România

În prezent, din punct de vedere al apărării antiaeriene, Armata Română are deja în operare, în mai multe zone din țară, patru din cele șapte sisteme Patriot de ultimă generație contractate de la americani. Fiecare sistem Patriot este format din patru lansatoare montate pe camioane, un radar, o unitate de conducere a focului, un generator și alte echipamente auxiliare.

Rachetele interceptoare Patriot lovesc ţinta cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului

La pachet s-au achiziționat și peste 200 de interceptori, adică 60 de rachete PAC-2 GEM-T şi 168 de rachete PAC-3 MSE. Sistemele sol-aer cu rază de mare acţiune PATRIOT 3+ sunt capabile să neutralizeze în orice condiţii meteo ţinte aflate la mare altitudine (aproximativ 24.000 de metri). Pot lansa rachete interceptoare în 9 secunde de la semnalarea ţintei, iar aceasta este lovită cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului.

Apoi, militarii români mai dispun de opt baterii de rachete MIM-23 Hawk PIP-IIIR (Homing All the Way Killer) pentru asigurarea apărării aeriene pentru distanţe medii, împotriva ţintelor aeriene care evoluează la înălţimi joase şi medii.

Sistemele de rachete sol-aer cu bătaie medie HAWK

Sistemele au fost achiziționate din Olanda și au fost modernizate la un standard mediu. Sistemele Hawk și Patriot funcționează acum într-o schemă integrată pentru o mai bună acoperire teritorială.

În aceeași schemă integrată funcționează și sistemul MAMBA adus de militarii francezi la Capu Midia. MAMBA se bazează pe interceptorul Aster 30, care este o rachetă în două trepte.

FOTO mbda-systems.com

Viteza maximă a rachetelor Aster 30 este de 4,5 Mach (de 4,5 ori viteza sunetului), iar altitudinea de zbor depăşeşte 20.000 de metri. Aster 30 are capacitatea de a intercepta ţinte aflate la altitudini cuprinse între 50 de metri şi 20 de kilometri.

În fine, militarii români mai operează șase baterii de rachete S-75 M3 Volhov, opt baterii de rachete 2K12M Kub, 20 de unități 9K33M3 OSA-AKM și 40 de unități 9K31 Strela. Foarte important, România dispune și de sisteme Gepard dotate cu tunuri automate ghidate prin radar care sunt extrem de eficiente împotriva dronelor.