Președintele Iohannis are dreptate
Nici nu se stinsese bine ecoul declaratiei presedintelui privind sesizarea CCR si a Comisiei de la Venetia in privinta legilor Justitiei, ca un intreg cor s-a napustit sa-l atace pe dl Iohannis, ceea ce era previzibil, dar si sa explice de ce ambele demersuri ar fi sorite esecului.
Am analizat obiectiile publice aduse initiativelor presedintelui impreuna cu juristii si constitutionalistii in care am cea mai mare incredere si care, pana acum, nu au dat gres niciodata.
Asadar, care sunt criticile si de ce sunt ele gresite:
1.Presedintele ar fi pus presiune pe CCR si ar da indicatii Curtii prin apelul adresat acesteia "de a nu se grabi si a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constitutional comun in Europa si care sprijina statele in materie de democratie, inclusiv prin acordarea unui sprijin constitutional de urgenta. Sunt convins ca judecatorii CCR vor avea toata deschiderea pentru un demers care isi propune sa asigure respectare principiilor si valorilor europene in Romania".
CCR, potrivit Constitutiei, nu face parte din puterea judecatoreasca, nu este o instanta de judecata compusa din magistrati, ci este un organism politic, compus din juristi numiti politic, in majoritate fosti politicieni ei insisi.
Deci presedintele a facut un apel politic catre o institutie politica, un apel de a conlucra cu un organism european reper. Din punctul meu de vedere, asta ar fi trebuit sa fie deja axiomatic pentru CCR insasi, fara a mai fi nevoie de vreo sugestie.
Deocamdata nu e clar daca CCR va tine cont de acest apel. Termenul fixat de Curte pentru prim sesizare a presedintelui, in privinta Legii 304, pare a fi 30 mai. Deci inainte de 22-23 iunie cand se intruneste Comisia de la Venetia. Dar CCR nu trebuie sa dea verdictul in chiar ziua fixata pentru dezbatere, poate lua decizia unei amanari.
Dar si sa se pronunte, nu exista nicio regula care sa statueze ca articolele evaluate deja de CCR nu mai pot fi evaluate si de Comisia de la Venetia si tot Raportul GRECO sta marturie.
2.Presedintele nu ar mai fi putut sesiza Comisia de la Venetia cat timp CCR ar fi respins deja prin Decizia nr. 33/2018 o solicitare de sesizare a comisiei formulata de PNL.
In primul rand, presedintele este titular legal al dreptului de a sesiza Comisia de la Venetia. Fiecare dintre titularii dreptului uzeaza de el dupa cum considera de cuviinta si nu au cum sa se excluda reciproc.
Da, CCR a avut pretext sa respinga solcitarea PNL pentru ca ea a fost prost formulata. Intr-adevar, nu poti sa ceri Comisiei de la Venetia sa se pronunte asupra constitutionalitatii unui text legal, pentru ca nu asta e treaba ei. Acesta a fost argumentul pentru care CCR a respins solicitarea liberalilor.
Comisia de la Venetia evalueaza respectarea principiilor asumate de Consiliul Europei in privinta justitiei si a statului de drept.
Ca dovada ca ceea ce gaseste CCR in regula poate fi in totala neregula la Consiliul Europei, este chiar raportul GRECO, devastator in privinta legilor Justitiei. Daca pentru CCR sectia speciala de anchetare a magistratilor, de exemplu, este constitutionala, pentru GRECO ea este periculoasa pentru independenta magistratilor.
Deci, daca presedintele nu cere tot evaluarea constitutionalitatii, sesizarea domniei sale este cu totul si cu totul altceva. Si toti specialistii afirma fara rezerva ca raportul Comisiei de la Venetia nu are cum sa fie mai bland decat Raportul GRECO.
3. Pentru Legea 304, care a ajuns deja la promulgare, termenul presedintelui de a sesiza CCR ar fi expirat, iar celelalte doua nu au ajuns la promulgare.
Declaratia a fost politica, dl Iohannis a anuntat ce urmeaza sa faca in privinta intregului pachet, evident pe masura ce procedura va fi indeplinita, deci legile vor ajunge la promulgare.
In privinta Legii 304, deja atacata, art 77 din Constitutie spune exact care sunt termenele:
" (1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.
(3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea."
Termenele acestea se raporteaza la momentul in care presedintele a primit legea spre promulgare. Simplul fapt ca o alta instituie a atacat-o inainte la CCR nu are cum sa scurteze un termen al presedintelui, prevazut in zona preorgativelor sale exclusive, asa cum este promulgarea.
3. Sesizarile la CCR ale presedintelui ar fi inadmisibile dupa ce CCR s-a pronuntat pe cele trei legi la sesizarile facute de PNL, USR si ICCJ.
Depinde de argumente, spun constitutionalistii. Daca presedintele ataca aceleasi articole cu aceleasi argumente, da, sesizarile sunt inadmisibile. Dar daca presedintele ataca articole neabordate pana acum sau invoca argumente noi pentru neconstitutionalitatea unor texte deja declarate constitutionale in baza altei argumentatii, poate mai slaba, sesizarea e admisibila.
In ceea ce priveste sesizarea privind Legea 304, deja trimisa la CCR, cele mai multe dintre articolele atacate de presedinte nu au fost atinse de sesizarile precedente, deci nu au fost verificate. Asadar, nu exista motive de inadmisibilitate.
Deci din punct de vedere legal si constitutional, demersurile presedintelui sunt viabile si probabil tocmai de aceea sunt furibund contestate, scrie Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
