Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, a trimis, miercuri, 8 martie, către Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe o cerere de revocare din funcție a șefei ICR Londra.

Catinca Nistor și Liviu Jicman la audierile din Senat FOTO Arhivă

Președintele ICR a confirmat pentru Libertatea că a cerut ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, și celui de Externe, Bogdan Aurescu, să aprobe retragerea din funcție a Catincăi Maria Nistor .

Publicația a subliniat însă că din ICR și MAE, momentan, cererea nu a fost încă semnată de cei doi demnitari. Potrivit publicației, într-o intervenție la Digi24, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a declarat că așteaptă o demisie de onoare din partea șefei ICR.

În caz contrar, a precizat acesta, se vor urma pașii legali. Numirea şi revocarea directorilor şi a directorilor adjuncţi ai ICR sunt proceduri în oglindă: se fac la propunerea preşedintelui Institutului, aprobată de Ministerul Culturii și MAE şi cu avizul comun al Comisiei pentru cultură şi media şi al Comisiei pentru politică externă ale Senatului.

Cu o reacție a venit și președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Iulian Bulai. „În sfârșit: la presiunea USR și a societății civile, președintele ICR a semnat revocarea Catincăi Nistor din funcția de director la ICR Londra. Trebuie să acționeze mai departe: să transparentizeze deciziile instituției, să revoce și celelalte numiri dezastruoase și apoi să își dea și el demisia: a ruinat o instituție. ICR poate avea un viitor mai bun, dacă va fi condus de către profesioniști”, a scris Bulai pe Facebook.

De numele Caticăi Nistor se leagă mai multe controverse. În aprilie 2022 a fost propusă și susținută de PSD în Parlament pentru numirea la șefia ICR Londra. Audierea acesteia în comisiile de specialitate ale Parlamentului a creat revolta parlamentarilor din opoziție care au atras atenția ca aceasta nu are pregătire pentru postul pe care a fost propusă.

Un nou ICR, de data aceasta la Tokyo

Guvernul a pregătit HG-ul de înființarea a ICR Tokyo, așa cum a anunțat Iohannis la întâlnirea cu premierul nipon, zilele trecute. Opt oameni va avea România în Japonia. De asemenea, vor mai fi trimiși trei directori adjuncți la Beijing, Istanbul și Madrid. Proiectul e pe ordinea de zi a ședinței de Guvern.

„În contextul cultural descris, înființarea ICR Tokyo contribuie la valorificarea acordurilor bilaterale și a formatelor de cooperare existente, sprijinirea creșterii relevanței culturii și civilizației românești în spațiul asiatic, consolidarea palierului cultural și științific aferent relațiilor bilaterale românonipone, sporind, totodată, prezența românească la evenimentele culturale majore organizate pe teritoriul Japoniei. În prezent, singura reprezentanță a Institutului Cultural Român în Asia de Sud-Est funcționează la Beijing, aceasta fiind și cea mai recentă entitate, deschisă în 2015. Deschiderea ICR Tokyo, valorificând lansarea Parteneriatului Strategic bilateral, va contribui la creșterea vizibilității României în spațiul nipon și la dinamizarea schimburilor culturale și științifice, prin promovarea informațiilor referitoare la viața culturală și academică a României”, potrivit notei de fundamentare a Guvernului.

„Unele institute nu au prevăzut postul de director adjunct în schema de personal conform H.G. nr. 492/2004, fiind, astfel, necesară actualizarea posturilor de conducere cu câte un post de director adjunct pentru următoarele institute: Institutul Cultural Român de la Beijing, Institutul Cultural Român de la Istanbul și Institutul Cultural Român de la Madrid”, mai arată nota de fundamentare.