Preşedintele ÎCCJ: Există un anumit grad de percepţie negativă asupra justiţiei
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Corina Corbu, a afirmat miercuri, cu ocazia bilanţului instituţiei pe anul 2019, că există în societatea românească un "anumit grad de percepţie negativă" în ceea ce priveşte justiţia.
"Niciodată nu m-am ferit să spun, în mod public, şi lucruri poate mai puţin plăcute. De aceea voi spune şi acum că există un anumit grad de percepţie negativă la nivelul societăţii româneşti asupra justiţiei. Şi nimeni dintre noi nu suntem fără de păcat în această privinţă (...). Cetăţenii, agenţii economici, organizaţiile nonguvernamentale resimt în mod direct consecinţele inflaţiei şi incoerenţei legislative în anumite domenii, consecinţele negative legate de creşterea duratei procedurilor judiciare şi implicit a costurilor acestora, dar şi riscurile create de situaţiile de practică neunitară sau de imposibilitatea obţinerii unei soluţii definitive a litigiului într-un interval de timp rezonabil", a spus Corina Corbu.
Preşedintele ICCJ consideră că este nevoie de colaborarea tuturor celor cu atribuţii în domeniu pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului de justiţie din România.
"Un lucru însă este clar pentru noi toţi: justiţiabilii au dreptul fundamental de a aştepta un răspuns adecvat din partea sistemului judiciar în ceea ce priveşte toţi aceşti factori negativi. Iar acest răspuns cred că trebuie să rezide în tratarea adecvată a cauzelor, iar nu în cosmetizarea efectelor. Combaterea supraîncărcării Instanţei supreme, îmbunătăţirea calităţii şi sistematizarea legislaţiei în domeniile deficitare, îmbunătăţirea accesului liber la justiţie (...), asigurarea unui proces continuu de conectare a judecătorului la evoluţia ramurilor de drept şi la evoluţia socială presupun coeziune la nivelul tuturor celor implicaţi în asigurarea acestui serviciu public şi modalităţi de acţiune compatibile şi ferme", a precizat Corina Corbu.
În opinia sa, provocările apărute în ultima perioadă nu doar în România, ci şi în alte state ale Uniunii Europene impun existenţa unei coeziuni între instituţiile statului.
"S-a vorbit mult despre riscurile create de diminuarea gradului de încredere al cetăţenilor în instituţiile democratice, iar în unele state s-a evidenţiat apariţia şi dezvoltarea unor curente de opinie sau unor poziţionări (...) pe care Europa le credea de mult uitate. Toate aceste provocări presupun ca autorităţile statului să-şi exercite, fiecare în parte, atribuţiile constituţionale, într-o manieră coordonată (...). Iar aceste valori şi obiective nu pot fi decât cele ale statului de drept, pe care România le-a asumat (...) şi care fac parte din modul în care suntem formaţi ca magistraţi, ca oameni de stat ori ca reprezentanţi ai marilor profesii liberale de natură juridică. Pentru atingerea acestor valori, avem nevoie de coeziune. Aceasta nu înseamnă ingerinţă, dimpotrivă, cred că numai un astfel de mod de acţiune exclude în final posibilitatea oricăror ingerinţe", a explicat Corina Corbu.
Ea a adăugat că Înalta Curte nu a fost niciodată "nici timorată, nici timidă şi nici partizană" în aplicarea legii, astfel încât poate lansa şi în acest moment o invitaţie la "dialog şi loială cooperare" cu reprezentanţii tuturor instituţiilor care au atribuţii în apărarea statului de drept, asigurarea supremaţiei legii şi protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
La prezentarea raportului de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe anul 2019 au participat preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, preşedintele CSM, Nicoleta Margareta Ţînţ, ministrul interimar al Justiţiei, Cătălin Predoiu, Avocatul Poporului, Renate Weber, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, Gabriela Scutea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Traian Cornel Briciu, şi preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, Dumitru Viorel Mănescu. AGERPRES/(A - autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
