Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Paul Porr, este convins că problemele președintelui Klaus Iohannis cu casa aflată în proces, de la Sibiu, nu vor influența opțiunea de vot a sibienilor la alegerile locale, dar îi pot afecta imaginea șefului statului.

Întrebat dacă problema cu casa lui Klaus Iohannis va influența la alegeri scorul FDGR, Paul Porr a declarat luni, într-o conferință de presă: "Nu are nicio legătură. (...) Deci este o problemă juridică. Eventual îl afectează pe Iohannis ca imagine. (...) FDGR-ul nu are nicio legătură cu casa respectivă, nici nu a avut, nici nu va avea. Eu când a fost scandalul nici nu știam care este casa."

Președintele FDGR, candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu, a precizat că șeful statului a fost "un cumpărător de bună credință" al acestei case de la un bărbat care a pretins că ar fi moștenitorul legal al imobilului și care a decedat între timp în SUA.

"Este vorba de o casă care a fost naționalizată, după 1990 cei care au locuit în casa respectivă de bună credință au cumpărat fiecare locuința lui, nefiind un moștenitor, care a apărut însă după câțiva ani și a putut dovedi că este rudă a aceluia care a fost proprietarul casei. Și potrivit unei hotărâri judecătorești, a primit casa. Bineînțeles că locuitorii de acolo l-au dat în judecată, l-au contestat că nu e veritabil moștenitor. Acesta a vândut casa mai departe lui Klaus Iohannis, pe care el a luat-o de bună credință. Și acum procesul s-a transformat între cei care au locuit acolo, foștii locatari sau și actualii locatari și Iohannis, de 17 ani. Au fost nu știu câte verdicte, verdictul suprem este că a fost un fals, nu e el moștenitorul care ar fi trebuit. Acela între timp a plecat în America și acolo a murit, deci nu avem cum să aflăm de acolo adevărul. Și din câte am înțeles, casa se va reda celor care au câștigat procesul, cei care au locuit sau locuiesc în continuare în acea casă. O parte din presă a spus că și el a știut, că el a semnat. El a semnat actele de cumpărare de la respectivul care nu mai este", a explicat Paul Porr.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii '70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999 contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind nepot al soților Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept al lui Nicolae Baștea.

Pe 16 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut casa, punctând că împreună cu avocații săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

Ulterior, Instanța supremă a admis o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Brașov la o altă curte de apel din țară, decizia fiind definitivă. Pe 6 aprilie a.c. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că se va judeca la Curtea de Apel Pitești contestația în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanței, din noiembrie 2015, prin care cei doi soți au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului.

Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare, potrivit presei locale, faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

AGERPRES