Preşedintele CCIR: Avem nevoie de un cadru legislativ care să înlesnească procesul de recrutare a forţei de muncă din străinătate
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) susţine necesitatea creării unui cadrul legislativ care să înlesnească un proces simplificat de recrutare, în condiţiile în care disponibilitatea forţei de muncă calificate influenţează în mod direct atragerea de investiţii străine directe, precum şi nivelul de competitivitate pe plan internaţional, a declarat preşedintele instituţiei, Mihai Daraban.
CCIR, în parteneriat cu TAKT Manpower România şi Patromil, a organizat marţi conferinţa "Impactul şi managementul migraţiei cetăţenilor străini in România - Perspective şi soluţii cu privire la managementul şi performanţele lucrătorilor străini".
"Deficitul de forţă de muncă este una dintre marile provocări ale mediului de afaceri românesc din ultimii ani. CCIR s-a implicat activ în rezolvarea acestei probleme, fiind unul dintre promotorii majorării contingentului anual de lucrători străini nou admişi pe piaţa naţională. CCIR îşi îndeplineşte rolul de mediator dintre mediul guvernamental şi cel privat, susţinând interesele mediului de afaceri românesc, în raport cu autorităţile centrale, iar semnalarea problematicii generate de lipsa de forţă de muncă cu înaltă calificare în România a reprezentant un punct permanent pe agenda noastră. Având în vedere faptul că disponibilitatea forţei de muncă calificate influenţează în mod direct atragerea de investiţii străine directe, dezvoltarea de noi facilităţi de producţie sau modernizarea celor existente în ţara noastră precum şi nivelul de competitivitate pe plan internaţional, CCIR va susţine în continuare necesitatea creării unui cadrul legislativ care să înlesnească un proces simplificat de recrutare", a declarat preşedintele CCIR.
Potrivit unui comunicat al CCIR, în contextul actual, România se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă şi competenţă în mai multe sectoare economice, cum ar fi: construcţii, Horeca, naval, transporturi, militar, IT, prelucrare şi producţie. Pentru a acoperi această lipsă, Guvernul român a deschis graniţele, în limita contingentului anual maxim, pentru a permite lucrătorilor străini să muncească în România, în susţinerea companiilor ce doresc să recruteze personal din afara Uniunii Europene, ca soluţie reală faţă de lipsa personalului autohton.
La rândul său, ambasadorul României în India, Daniela Sezonov Ţane, a afirmat că, la nivel economic, cooperarea dintre cele două state se înscrie pe un trend ascendent, ca o recunoaştere a dezvoltării economice susţinute pe care India a avut-o în ultimii ani.
"Încep prin a felicita Camera de Comerţ şi Industrie a României pentru organizarea acestei conferinţe, mai ales în contextul actual, în care România se confruntă cu o criză a forţei de muncă. Cooperarea la nivel economic dintre cele două state se înscrie, în mod clar, pe un trend ascendent, ca o recunoaştere a dezvoltării economice susţinute pe care India a avut-o în ultimii ani. Astfel, pentru România această creştere economică înseamnă noi oportunităţi de dezvoltare ale afacerilor antreprenorilor din ţara noastră. Din punct de vedere al forţei de muncă, se resimte o nevoie acută de personal necalificat, calificat sau înalt calificat. Astfel, invit companiile româneşti să vină în India şi să încheie parteneriate cu oamenii de afaceri de aici pentru că vorbim de o piaţă imensă cu un potenţial foarte mare", a menţionat Daniela Sezonov Ţane.
Pe de altă parte, ambasadorul Indiei în România, Rahul Shrivastava, a subliniat că, în momentul de faţă, ministerele Muncii din cele două state sunt în curs de finalizare a două acorduri, unul privind asigurările sociale ale celor care vin să muncească în România, iar celălalt privind migrarea şi mobilitatea acestor persoane.
"Atunci când admiraţi mall-urile din Dubai sau autostrăzile din Qatar, trebuie să ştiţi că ele sunt făcute cu forţă de muncă din India. Atunci când angajezi o persoană din India poţi fi sigur că aceasta dispune de o înaltă calificare, are o bogată experienţă în domeniul respectiv, îndemânare şi multă forţă de muncă. În plus, nu îţi va crea probleme cu legea, este loial şi foarte paşnic. Dacă secolul XIX a fost dominat de schimburile de mărfuri dintre diferite state, secolul XXI va fi dominat de o migraţie masivă a oamenilor în căutarea unor noi oportunităţi de muncă. România şi India împărtăşesc aceleaşi valori în ceea ce priveşte democraţia, o societate deschisă şi o economie de piaţă liberă.", a declarat diplomatul indian.
Potrivit datelor ONRC, valoarea totală a schimburilor comerciale România-India însuma 468,6 milioane de euro la sfârşitul anului trecut şi 479,3 milioane de euro la 31 august 2021. La nivelul lunii decembrie 2021, în România activau 428 de companii indiene, cu o valoare totală a capitalului social subscris de 53,74 milioane de euro. AGERPRES
