Președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, demis marți în urma voturilor unui grup de republicani de linie dură ajutat de democrați, este doar ultima victimă a revoluției extremiștilor pro-Trump, relatează CNN.

McCarthy nu a fost moderat și a făcut prea puțin pentru a stăvili îndepărtarea Partidului Republican (GOP) de democrație. Dar î nfrângerea sa, de către rebelii de extremă-dreapta, despre care s-a plâns săptămâna trecută, că vor să „ardă tot locul”, este un comentariu elocvent la adresa partidului său. Asasinii săi politici, conduși de reprezentantul din Florida Matt Gaetz, și-au răsturnat liderul fără niciun plan pentru ceea ce urmează – lăsând o aripă extrem de importantă a Congresului SUA paralizată pentru cel puțin o săptămână, relatează CNN.

Haosul autoprovocat va împiedica efortul partidului de a valorifica vulnerabilitatea președintelui Joe Biden, iar noua dovadă de incompetență și extremism ar putea împiedica încercarea GOP de a-și asigura locurile variabile de care are nevoie pentru a-și păstra majoritatea anul viitor. Mai important, regicidul politic de marți a arătat că majoritatea din Cameră este inoperabilă și că Partidul Republican este de necontrolat. Până când asta se va schimba căderea lui McCarthy nu este lipsită de ironie. A venit atunci când s-a abătut de la calea extremismului, căutând un acord cu Biden pentru a salva țara.

McCarthy a ordonat o anchetă în vederea punerii sub acuzare a lui Biden, dar, deși a făcut acest pas, s-a trezit totuși că el însuși este expulzat.

Acesta a sperat probabil ca astfel să calmeze furia dreptei prin această mișcare de punere sub acuzare, dar nu pare să fi fost suficient pentru o facțiune de linie dură ale cărei cerințe sunt mai exigente de atât și care pare să iubească haosul.

În două rânduri, McCarthy s-a făcut vinovat în fața lor pentru că s-a înțeles cu democrații – prima oară legat de mărirea plafonulului de îndatorare, iar a doua oară mai recent când i-a ajutat să evite blocajul guvernamental. Radicalii din GOP - un bloc mult mai mare decât mica facțiune care a votat pentru înlăturarea lui McCarthy - cer o tăiere masivă a cheltuielilor guvernamentale, deși nu ar fi îndreptățiți să o facă având în vedere că nu și-au construit o majoritate națională prin vot.

Ce a făcut McCarthy a fost să fie de acord cu un buget temporar pe 45 de zile pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a guvernului ca să amâne astfel confruntarea cu extremiștii până la jumătatea lunii noiembrie. Soluția sa a însemnat excluderea a 6 miliarde de dolari pe care Biden și Senatul îi doreau pentru Ucraina, dar tot i-a înfuriat pe adepții liniei dure care doreau un buget mult mai auster decât cel convenit de McCarthy cu democrații în scopul de a preveni ca SUA să intre în colaps financiar.

McCarthy a acționat fiind conștient de faptul că, în condițiile în care democrații dețin controlul Senatului și al președinției, republicanilor din Camera Reprezentanților le-ar fi fost imposibil să-și impună proiectele dorite și în plus ar fi plătit prețul din punct de vedere politic. Dar realitatea e că un președinte republican al Camerei inferioare care are nevoie de voturile democraților conduce pe datorie, deși nimeni nu ar fi putut ști că sfârșitul va veni atât de curând.

Pentru vina de a fi încercat să încropească o guvernare, chiar dacă sincopată, McCarthy s-a alăturat unor predecesori precum John Boehner și Paul Ryan. Niciunul dintre ei nu a reușit să țină în frâu o facțiune de extremă-dreapta care respinge compromisul - un concept de bază al sistemului politic american, conceput pentru a promova schimbări democratice, progresive.

Un mandat încheiat brusc

„Dați-i drumul”, le-a spus McCarthy oponenților săi în această săptămână, în timp ce aceștia complotau pentru a-l înlătura.

„Eu nu renunț niciodată”, a avertizat el. Demis însă, a anunțat că nu va mai candida. De altfel, McCarthy a fost ales în ianuarie la capătul unor runde de vot chinuitoare, republicanii aprobând alegerea sa abia după acceptarea unor condiții, inclusiv posibilitatea de a iniția un vot pentru a fi înlăturat din funcție.

După ce a devenit primul speaker demis din istoria Americii - în sine un semn al nihilismului și haosului care caracterizează partidul său - McCarthy a încercat să-și reia optimismul pentru care era cunoscut cândva la Capitoliu, dar care între timp s-a întunecat datorită situației politice curente din SUA

„Nu regret că am luat atitudine pentru a alege guvernarea în locul nemulțumirilor”, a declarat McCarthy, in conferința de presă de după care a încununat un mandat de președinte care a părut întotdeauna a fi pe termen scurt.

Doi factori au deschis calea pentru plecarea sa. În primul rând, majoritatea restrânsă pe care alegătorii au acordat-o republicanilor din Camera Reprezentanților în alegerile de la mijlocul mandatului. McCarthy își putea permite să piardă doar patru voturi pe linie de partid pentru a trece un proiect de lege - ceea ce înseamnă că a fost întotdeauna destinat să fie unul dintre cei mai slabi președinte din istorie.

Această majoritate fără loc pentru erori - consecința, în parte, a revoltei alegătorilor împotriva candidaților extremiști pro-Trump care au îmbrățișat minciunile electorale ale acestuia - a însemnat că până și o mână de extremiști putea exercita o influență uriașă în cameră. Chiar mai dăunător pentru McCarthy, zelul său de a fi liderul Cameră și al doilea în linia de succesiune la președinție a presupus să facă multiple concesii celor de dreapta, ceea i-a secătuit și mai mult puterea.

De ce Trump nu l-a ajutat

McCarthy i-a criticat dezamăgit pe democrați pentru că au permis celor opt rebeli republicani să îl scoată din funcție, neasigurând suficiente voturi pentru a-l salva. Dar nu a fost deloc o surpriză faptul că un partid al cărui președinte se confruntă acum cu o anchetă în vederea demiterii și a cărui victorie electorală din 2020 este încă pătată de membrii GOP nu s-au grăbit deloc să sară în ajutor.

În privat, McCarthy s-ar putea să se întrebe de ce ajutorul nu a venit și din altă parte - Trump. Fostul președinte, care l-a numit odată „Kevin al meu”, a fost mulțumiy ca republicanul californian să îi servească drept scut politic la ultimul Congres, când a blocat o comisie independentă în legătură cu atacul susținătorilor lui Trump asupra Capitoliului.

Faptul că McCarthy a deschis o anchetă asupra lui Joe Biden, luna trecută - deși nu avea nicio dovadă palpabilă că Biden a profitat personal de pe urma aparentului trafic de influență al fiului său Hunter pe vremea când tatăl său era vicepreședinte - a fost cel puțin parțial o încercare de a atenua impactul dublei puneri sub acuzare a lui Trump și a celor patru procese penale înainte de alegerile din 2024. Cu toate acestea, fostul președinte nu a mișcat un deget pentru a-l salva pe McCarthy, demonstrând încă o dată că, în cazul lui Trump, loialitatea curge de obicei într-un singur sens și că toți cei care îl favorizează pe fostul președinte american, chiar dacă ajung președinți al Camerei, sunt înlocuibili. Demiterea lui McCarthy este astfel un avertisment pentru următorul republican care îi va lua locul și poate ajuta la înțelegerea motivului pentru care plecarea sa nu poate duce decât la mai mult haos în Cameră și în țară, scrie CNN.