Presa maghiară: România se transformă într-o foarte puternică armată
Jurnaliștii maghiari susțin că, prin programele masive de înarmare, România, dar și Polonia își construiesc cele mai puternice armate din Europa Centrală și de Est.
Pe un ton aparent neutru, revista bilunară „Hungarian Conservative“ a publicat recent un material despre modul în care „România și Polonia, cele mai mari două țări din regiunea Europei Centrale și de Est, construiesc cele mai puternice două armate, cu un accent puternic pe interoperabilitatea dintre forțele lor militare“.
Publicația maghiară a enumerat toate programele majore de înzestrare aflate acum în atenția Ministerului Apărării Naționale (MApN). „La începutul lunii aprilie, Parlamentul României a aprobat cinci programe de achiziții de arme cu un buget de cheltuieli combinat de aproximativ 10 miliarde de dolari. Cea mai mare achiziție este pentru 41 de sisteme de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/ VSHORAD), în valoare de 4,2 milioane de dolari. Forțele Aeriene vor primi 16 baterii, trupele terestre – 25 de baterii. Proiectul va fi derulat în două faze, prima dintre care se va derula din acest an până în 2031. Ministerul român al Apărării intenționează să cheltuiască 2,995 miliarde de euro pentru achiziționarea a 298 de vehicule de luptă blindate pe șenile, dintre care 246 vor ajunge la militari în următorii patru ani. În plus, un program de achiziții cu un buget de 1,923 miliarde de dolari ar dota cinci batalioane cu obuziere autopropulsate de calibrul 155 milimetri. De asemenea, Bucureștiul va achiziționa 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 AMRAAM, ghidate de radar, pentru flota de aeronave de luptă F-16 a Forțelor Aeriene, printr-un acord interguvernamental cu Statele Unite, cu o sumă de 372 de milioane de dolari. Acordul va include, de asemenea, achiziția a 299 de rachete aer-aer AIM-9X SIDEWINDER cu rază scurtă de acțiune, ghidate în infraroșu, în valoare de 239 de milioane de dolari“, arată „Hungarian Conservative“.
Războiul a mărit bugetul MApN
Enumerarea programelor de înzestrare ale MApN nu se oprește aici. „România a anunțat și achiziționarea a 54 de tancuri M-1 Abrams din Statele Unite pentru a înlocui blindatele sovietice învechite și, în plus, președintele Klaus Iohannis a anunțat că se vor achiziționa aeronave de ultimă generație F35 Lightning II pentru a consolida securitatea aeriană a țării“, arată publicația budapestană care mai subliniază că MApN are în prezent peste 40 de programe de dotare a militarilor care se derulează în paralel. „Bucureștiul a lansat în 2017 mai multe programe de înzestrare, în principal pentru achiziționarea de echipamente militare americane, cum ar fi avioane de luptă F-16, rachete Patriot și sisteme HIMARS. Ca răspuns la războiul din Ucraina, Parlamentul de la București a decis să majoreze bugetul de apărare al României de la 2% din PIB la 2,5% în acest an“, arată „Hungarian Conservative“ care mai precizează că având „un program de achiziții de armament la scară largă și o colaborare strânsă cu SUA, România va deveni unul dintre cele mai puternice bastioane de pe flancul estic al NATO“.
Interoperabilitate
Jurnaliștii din Ungaria au mai observat și că Bucureștiul are o bună colaborare militară cu Varșovia. „Cele mai mari două țări din regiunea Europei Centrale și de Est își construiesc cele mai puternice două forțe militare din zonă, cu un accent puternic pe interoperabilitatea dintre cele două armate. F-16, F-35, HIMARS și Abrams, între altele, sunt sisteme care vor oferi celor două armate mijloacele pentru exerciții comune, schimb de experiență și o cooperare mai profundă pe flancul estic al NATO. Acest lucru a fost discutat și de viceprim-ministrul polonez Mariusz Blaszczak cu Angel Tîlvăr, la București, în cadrul consultărilor interguvernamentale polono-române“, arată „Hungarian Conservative“. „Am comandat HIMARS și la fel au făcut și românii, motiv pentru care discutăm despre utilizarea în comun a acestor arme tocmai prin cooperarea între forțele noastre armate“, ar fi spus oficialul polonez în marja întâlnirii de la București.
Sursa: adevarul.ro