Este vorba despre rachete de 122 mm pentru lansatorul de rachete multiple autopropulsate BM-21 Grad, cartuşe de 122 mm pentru obuzierul D-30 Gvozdika, de 152 mm pentru obuzierul D-20 Akatsiya şi de artilerie de 130 mm.
Rachetele ar fi fost produse în anii ’80 şi au fost achiziţionate de compania bulgară Alguns EOOD din Belarus, care, la începutul lunii mai, a exportat proiectilele spre Compania Naţională de Apărare CN RomArm S.A., aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, potrivit publicaţiei bulgare, care menţionează că în acord era specificat faptul că muniţia trebuia să fie trimisă imediat în Ucraina.
Site-ul de investigaţii bulgar mai precizează faptul că autorităţile române au fost nemulţumite de starea armelor, fiindcă erau ruginite, iar Bucureştiul „protejându-şi buna reputaţie”, le-a trimis înapoi.
Totodată, conform Bivol, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, în situaţia în care Belarusul şi-a expus nemulţumirile cu privire la bănuielile că o licenţă în numele Minskului ar fi fost falsificată pentru a se efectua reexportul către Ucraina.
Conform unor surse, prim-ministrul bulgar Kiril Petkov, viceprim-ministrul Kornelia Ninova şi şefii lor de birou Lena Borislavova şi Kaloyan Metodiev s-au aflat sub presiune din două părţi, din pricina angajamentelor lor neîndeplinite faţă de Ucraina, în care a fost implicată şi România, dar şi din partea Belarusului, datorită încercării de a furniza armele lor unei ţări cu care se află în relaţii neprietenoase.
Mai mult decât atât, în timpul vizitei oficiale în România a prim-ministrului bulgar Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce acesta fusese la Kiev, s-ar fi realizat planuri cu privire la exportarea armelor prin România. Ar fi fost vorba despre exportul a aproximativ 50.000 de rachete de artilerie şi peste 5 milioane de cartuşe pentru mitraliere, cu o valoare apreciată de 200 de milioane de dolari. Totodată, publicaţia bulgară menţionează citând surse că „cel puţin 15 milioane (de dolari – n.r.) au fost destinate drept comision neoficial pentru funcţionari publici (Bivol nu precizează clar dacă este vorba despre funcţionari din România sau Bulgaria ori din ambele ţări), cu cinci milioane în avans”.
În aceeaşi ordine de idei, „tranzacţia a fost planificată să se desfăşoare în felul următor: Alguns vinde muniţia către compania naţională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revinde apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semnează un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final”.
„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – ţara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiţi imediat ce armele ajungeau la destinaţie. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenţei, muniţia nu fusese examinată şi se afla într-o stare proastă”, potrivit Bivol.bg.
De asemenea, Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului Economiei, Florin Spătaru, care a oferit mai departe întrebările către compania naţională de apărare RomArm S.A.
„RomArm are un contract de achiziţie activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol.bg l-a primit de la directorul general al companiei româneşti, Gabriel Ţuţu.
„Contractul şi implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislaţia în domeniu”, a mai transmis Ţuţu.
Directorul general al companiei româneşti nu a dorit să ofere mai multe detalii, afirmând că dezvăluirea unor informaţii despre „produse, livrare şi preţuri ar fi contrară principiilor concurenţei pe piaţă, protejate de lege”.
„Suntem fără echivoc – Bulgaria nu exportă arme în Ucraina”, a afirmat vicepremierul Kornelia Ninova în cadrul emisiunii matinale de la bTV din 12 iulie 2022.
„Noi furnizăm arme altor ţări – în certificatele de utilizator final pe care le eliberează figurează Cehia, Ungaria, Polonia, SUA”, a mai adăugat Ninova.
Conform a cel puţin două surse independente, un actual europarlamentar şi un fost ministru al Apărării a afirmat că „Sofia este unul dintre cei mai mari furnizori de rachete, inclusiv Grad, către Ucraina”, prin intermediul unor ţări precum Polonia şi România.
