Într-un material din cotidianul austriac Der Standard autorii articolului, specialiști pe tema migrației și a politicii externe, susțin că Guvernul Austriei, condus de Karl Nehammer, nu mai are argumente valide să blocheze aderarea României la Schengen.

Karl Nehammer, cancelarul Guvernului care se opune primirii României în Schengen FOTO Profimedia

Cercetătoarea în domeniul migrației Judith Kohlenberger și fostul diplomat Stefan Lehne susțin, în comentariul lor pentru cotidianul austriac Der Standard, că poziția Austriei cu privire la problema Schengen nu mai este sustenabilă, potrivit Libertatea .

„Respingerea de către Austria a extinder ii Schengen este contraproductivă din punct de vedere economic, dăunătoare în ceea ce privește politica energetică și nu mai poate fi contestată cu numărul cererilor de azil”, susțin autorii analizei.

De altfel, cei doi specialiști amintesc faptul că de nenumărate ori Comisia Europeană a subliniat că România îndeplinește condițiile pentru aderare.

„Vetoul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, mai ales în România, și s-a soldat cu amenințări de boicot și anunțarea unei acțiuni în justiție în fața Curții Europene de Justiție (CEJ). Având în vedere costurile de transport mai mari și dezavantaje competitive semnificative, prejudiciul economic adus României se ridică la câteva miliarde de euro. Numeroși migranți români care lucrează în Austria, în primul rând în profesii de menținere a sistemului, inclusiv asistență medicală și munca de recoltare, au, de asemenea, dezavantaje semnificative”, mai arată sursa citată.

Cei doi dau și o serie de argumente: scăderea cererilor de azil, pași pentru reforma Sistemului european comun de azi, eforturi ale statelor pentru a stăvili migrația ilegală, dar și un raport al UE privind măsurile luate de statul român pentru a combate migrația. De altfel, cei doi trec în revistă și o serie de beneficii economice, precum și impedimentele care ar apărea în cazul unui nou vot contra.

Șir de potențiale probleme privind un nou veto

Opoziția guvernului de la Viena în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen este criticată dur de Die Presse, care enumeră o serie de probleme care vor apărea atât în plan intern, cât și la nivelul UE.

Autorii articolului susțin că aderarea este o problemă „stringentă”, chiar dacă provocările pentru un stat în această perioadă sunt altele. „Având în vedere complexitatea provocărilor multiple – pandemie, război, inflație – problema este de-a dreptul simplă: ambele țări au îndeplinit criteriile de aderare din 2011, dar aderarea la spațiul Schengen a eșuat recent din cauza dreptului de veto, în special al guvernului federal din Viena. Acum, într-o problemă la fel de importantă precum protecția frontierelor externe, se poate considera cu siguranță suveranitatea națională ca fiind primordială, dar în problema actuală este exact ceea ce lipsește – și anume o frontieră externă. Austria este înconjurată de membri ai Acordului Schengen . Numerele mari de azil comunicate de la Viena la Sofia și București ca motiv al obiecției nu au fost chiar convingătoare anul trecut, Croația fiindu-i acordată aderarea în aceeași decizie. Față de 2022, cererile de azil au scăzut cu 40 la sută; potrivit ambasadei României, doar doi la sută dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România”, arată autorii materialului.

Cei doi susțin că ar putea exista consecințe economice, dar și de mediu, generate exact de acest veto. „România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027. OMV este implicată și în așa-numitul proiect „Neptune Deep”. Dacă relațiile diplomatice continuă să fie tensionate, acest lucru ar putea fi pus sub semnul întrebării”, subliniază autorii.