Preoţii care ne-au trădat şi au făcut pact cu Securitatea. Lista celor mai cunoscuţi duhovnici români care l-au vândut până şi pe Dumnezeu
BISTRIŢA. Politicianul răspopit, turnător pe vremea comuniştilor
Gurile rele spun că mai mulţi preoţi din Bistriţa-Năsăud, neavând alte opţiuni, au acceptat să colaboreze cu Securitatea, însă cei care au fost declaraţi turnători de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pot fi număraţi pe degete. Printre ei se numără preotul-politician Ioan Aurel Rus sau preotul şi profesorul universitar Alexandru Moraru.
Ioan Aurel Rus, în vârstă de 55 de ani, din comuna Cristeştii Ciceului, este cel mai controversat preot din Bistriţa-Năsăud. Acesta este preot încă din perioada comunistă, fiind răspopit în anul 2004, după ce a ales politica în detrimentul preoţiei.
A condus Partidul România Mare mai bine de 10 ani, fiind senator în perioada 2000-2004 şi deputat în perioada 2004-2008. Preotul-politician s-a reîntors la cele sfinte la finalul anului trecut, când i s-a ridicat caterisirea. Acesta este în prezent preot misionar la Centrul pentru Persoane cu Handicap de la Nuşeni.
TIMIŞOARA. Mitropolitul Corneanu, singurul ierarh din Banat care şi-a cerut iertare pentru colaborarea cu Securitetea
Rezoluţia CNSAS, dată în 2007, susţine că Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste şi că a furnizat, între 1950 şi 1988, informaţii despre „duşmanii poporului“.
„Subsemnatul Corneanu Nicolae îmi iau următorul angajament: de a informa organele Securităţii din Timişoara despre eventualele întâmplări cu caracter subversiv îndreptate împotriva regimului de democraţie populară din RPR, atât despre cei din Mitropolie, cât şi despre organizaţii subversive legionare. La fel îmi iau angajamentul că nu voi divulga nimănui prezentul angajament dat sub semnătură organelor securităţii“, scria actualul mitropolit în contractul semnat cu Securitatea.
VRANCEA. Fostul arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei, Epifanie Norocel, „persoană de sprijin” a Securităţii comuniste
Epifanie Norocel, fost Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei până în ianuarie 2013, când a decedat, a fost unul dintre multele personajele din tagma preoţilor care înainte de 1989 au pactizat cu Securitatea comunistă.
Cel puţin aşa relevă un raport al Serviciului Român de Informaţii din 1991, în care se face cunoscut că dosarul de colaborator al Securităţii al Prea Sfinţitului Epifanie a fost distrus exact în ziua Revoluţiei Române, pe 22 decembrie 1989.
„Din ordinul col. (r.) Raţiu Gheorghe, fostul şef al Direcţiei I, motivate în fata cadrelor de unitate prezente, prin faptul că, datorită situaţiei create, trebuie prevenită producerea unor consecinţe negative pentru ţara, în ziua de 22 decembrie 1989 au fost distruse prin rupere şi introduse în saci următoarele materiale: 1) Dosarul personal al informatorului Argatu Constantin-Calinic; 2) Dosarul personal al persoanei de sprijin Norocel Gavril Epifanie; 3) Dosarul personal şi mapa anexa ale informatorului Cocoşel Ion Gherasim ("¦)", scrie în documentul SRI, redactat de executantul acestui ordin, mr. Marin Nicolae, pe 9 iunie 1991.
CLUJ. Preotul Ştefan Roşu a cerut despăgubiri de peste 100.000 de euro, deşi a fost colaborator al Securităţii. Ulterior a renunţat la bani
Preotul Ştefan Roşu, care a slujit ani buni în comuna Mihai Viteazu, iar acum se aflăa la mănăstirea Dumbrava din judeţul Cluj, a cerut peste 100.000 de euro despăgubiri de la statul român pentru perioada în care a fost închis pe timpul regimului comunist, deşi a fost colaborator al Securităţii.Ulterior a renunţat la pretenţii. Are o activitate neîntreruptă de 70 de ani şi l-a cunoscut pe primul patriarh al BOR.
Ştefan Roşu este un preot originar din Turda care se apropie de vârsta de 100 de ani. Slujeşte la mănăstirea Dumbrava după ce ani buni a fost preot în comuna Mihai Viteazu. El a cerut peste 100.000 de euro despăgubiri de la statul român pentru perioada în care a fost închis pe timpul regimului comunist.
ALBA. Mitropolitul Andrei Andreicuţ şi securitatea comunistă. „Ionică“ a câştigat procesul cu CNSAS pe un vid legislativ
ÎPS Andrei Andreicuţ, ierarhul care a condus frâiele Arhiepiscopiei din Alba aproape două decenii, a fost deconspirat ca fost colaborator al Securităţii comuniste în anul 2007. La acea dată, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Fostei Securiotăţi (CNSAS) punea în dreptul numelui său acuzaţia de poliţie politică. Ulterior, Andreicuţ a câştigat procesul cu CNSAS.
Andrei Andreicuţ a recunoscut că a fost nevoit să semneze un angajament cu fosta Securitate şi i s-a dat numele de cod „Ionică“, ierarhul, pe atunci preot în Turda, fiind cunoscut în parohia sa ca „părintele Ionică“. Andreicuţ a recunoscut că a semnat angajamentul sub presiunea Securităţii, însă de fiecare dată a spus că nu a dat note informative şi nu a „turnat“ pe nimeni. El a scris şi o carte în care îşi povesteşte această perioadă a vieţii şi câteva dintre presiunile la care a fost supus, ca preot, de fosta Securitate.
VASLUI. Turnătorii în sutane: Cum şi-a răzbunat stareţul Ştefan Guşă numele de cod „Movileanu“
Arhimandritul Ştefan Guşă, stareţul Mănăstirii Constantin şi Elena, de la Movila lui Burcel, a recunoscut încă din 2006 că în perioada comunistă a semnat un angajament de colaborare cu securitatea, motivând că astfel a scăpat de puşcărie, după ce aceeiaşi securişti i-ar fi înscenat un furt.
Deşi recunoaşte că a semnat note informative, scrise de securişti, stareţul consideră o “obrăznicie ” asocierea statutului de turnător feţelor bisericeşti deconspirate ca fiind colaboratori sau informatori ai fostei Securităţi, susţinând că preoţii nu ar fi turnat de buna voie ci au fost şantajaţi, ameninţaţi.
„În primul rând nu sună prea frumos (turnătorii în sutane n.r.). Se vede din capul locului lipsa de respect faţă de haina preoţească, o răutate, o obrăznicie. chiar. Termenul atât de vehiculat, de turnător, nu cred că este cel adecvat. Or fi şi preoţi care au avut legături cu ofiţeri de securitate, din prisma serviciului, nu bag mâna în foc pentru nimeni. Ar fi însă interesant de văzut câţi dintre aceştia au făcut-o de bună voie, câţi au bătut la uşa Securităţii, să-şi ofere serviciile. Eu cred că foarte puţini. Şi dintre aşa zişii colaboratori, nu exagerez dacă afirm că 99% au fost urmăriţi, ameninţaţi, chestionaţi, li s-au întins curse”, mărturisea mărturisea arhimandritul Ştefan Guşă în „spovedania publica”, din 2006.
ZALĂU. Cum era turnat la Securitate de către propriii colegi preotul Gheorghe Ţurcaş: „Erau şapte sau opt cei care mă turnau. Patru dintre ei erau preoţi“
Preot ortodox în perioada comunistă, însă cu o puternică filiaţie greco-catolică, părintele vicar foraneu greco-catolic Gheorghe Ţurcaş, din Şimleu Silvaniei, a trăit, recent, dezamăgirea de afla că, înainte de 1989 a fost turnat la Securitate chiar şi de unii dintre colegii săi pe care îi considera şi prieteni.
Preotul, acum pensionar, îşi aminteşte cum şicanele sale cu Securitatea au început în momentul în care a ajuns preot în localitatea sălăjeană Bădăcin, satul natal al lui Iuliu Maniu. „Fusesem înainte doi ani preot în Supur, dar acolo nu a fost nicio problemă. Totul a început în Bădăcin, pentru că - din câte am înţeles şi eu de la alţii - secretarul judeţului de la acea vreme primise nişte ameninţări, pe care le-a pus pe seama urmaşilor lui Iuliu Maniu. Aşa că tot satul era sub supravegherea Securităţii“, povesteşte el.
IAŞI. Istoria unui turnător-model la Securitate. Preotul Vladimir Petercă s-a conspirat perfect, timp de aproape 20 de ani, la vârful Episcopiei Catolice din Iaşi
Preotul ieşean Vladimir Petercă este primul cleric catolic dovedit drept colaborator al Securităţii de către CNSAS. Dezvăluirea a şocat comunitatea catolică din România, mai ales că Petercă a fost unul dintre clericii de vază ai cultului, fost rector, timp de 11 ani, al Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfânta Tereza" din Bucureşti.
Membrii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) au emis în 2010 adeverinţă de colaborator pe numele preotului catolic Vladimir Petercă, ajuns acum la vârsta de 70 de ani. Un an mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat constatarea CNSAS.
Petercă a fost primul cleric catolic din România, dovedit drept colaborator al Securităţii, iar arhivele cercetate de CNSAS îl indică pe preot drept unul dintre cei mai apreciaţi turnători de către cadrele infamei structuri a regimului comunist.
BIHOR. Protopopul Dorel Rusu, primul preot bihorean a cărui identitate a fost dezvăluită privind colaborarea cu Securitatea
Vara trecută un SMS a circulat în rândul preoţilor, mesajul respectiv anunţând că protopopul Dorel Rusu a fost turnător la Securitate. Cu siguranţă nu este singurul preot din Bihor care a colaborat cu Securitatea, dar espe primul a cărui identitate a fost dezvăluită.
Scandalul a izbucnit în urma publicării pe internet a unui articol despre părintele Gheorghe Ţurcaş din Şimleu Silvaniei, revenit după 1990 la greco-catolicism. Fost coleg de facultate cu Rusu, preotul, acum pensionar, şi-a obţinut de la CNSAS în 2011 dosarul de urmărire informativă încheiat pe numele său de Securitate sub numele de cod "Păstorul", având toate motivele să fie curios.
SUCEAVA ÎPS Pimen, spion al Securităţii în SUA, Germania şi Israel, turnător la Mănăstirea Putna
ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, este unul dintre cei mai cunoscuţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române despre care s-a stabilit cu siguranţă că a fost turnător la Securitate. Acest lucru este confirmat chiar şi de o decizie definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, din octombrie 2012.
Încă din 2007, CNSAS a decis că arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a colaborat cu Securitatea, furnizând informaţii cu privire la colegi ai săi şi unii membri ai diasporei, în perioada în care s-a aflat în misiune în Occident, trimis de Biserică.
Potrivit Deciziei CNSAS numărul 3.370 din 9 octombrie 2007, ÎPS Pimen, cu numele de mirean Vasile Zainea, este titularul dosarelor SIE 40160 şi I 993, iar potrivit celor consemnate în aceste dosare, „a fost utilizat ca informator de IJ Suceava sub numele conspirativ Sidorovici în perioada 1975-1977”.
La acest articol au contribuit: Bianca Sara, Ştefan Both, Ştefan Borcea, Florina Pop, Dorin Ţimonea, Simona Voicu, Alina Pop, Cezar Pădurariu, Claudia Bonchiş, Dinu Zară.
Sursa: adevarul.ro
