PREMII NOBEL În zece familii există mai mult decât un premiu
Din 1901, de când a fost creat premiul Nobel, 561 de premii au fost acordate unui număr de 22 de organizații și 847 de persoane și zece familii au avut mai mult de un laureat, amintește luni AFP.
Cea mai cunoscută este familia Curie. Soții Pierre și Marie Curie (Franța) au câștigat premiul Nobel pentru Fizică în 1903, iar fiica lor, Irene, și soțul ei, Frederic Joliot, cel pentru Chimie, în 1935. Marie a fost în 1903 prima femeie laureată, fiind apoi recompensată, singură, cu premiul Nobel pentru Chimie, în 1911.
Carl și Gerty Cori (Statele Unite) au primit împreună premiul pentru Medicină, în 1947, iar Gunnar Myrdal (Suedia) a câștigat premiul Nobel pentru Economie în 1974, după care soția sa, Alva Myrdal, pe cel pentru Pace, în 1982.
Au existat nu numai soți care au primit premii Nobel, ci și tați și fii: Joseph Thomson (Marea Britanie) a fost recompensat cu premiul Nobel pentru fizică în 1906, iar fiul său, George Paget Thomson, la aceeași știință, în 1937. William Henry Bragg (Marea Britanie) și fiul său, William Lawrence Bragg, au câștigat împreună premiul pentru Fizică în 1915.
Lui Niels Bohr (Danemarca) i s-a decernat premiul Nobel pentru Fizică în 1922, iar fiului său, Aage Bohr, în 1975. Manne Siegbahn (Suedia) a primit premiul pentru Fizică în 1924, iar fiul său, Kai M. Siegbahn, în 1981. Hans von Euler-Chelpin (Suedia) a fost laureatul premiului Nobel pentru Chimie în 1929, iar fiul său, Ulf von Euler, al celui pentru Medicină, în 1970. Premiul pentru Medicină i-a fost acordat în 1959 americanului Arthur Kornberg și în 2006, cel pentru Chimie i-a fost decernat fiului său, Roger Kornberg.
În istoria premiilor Nobel au existat și doi frați care au primit premiul, la științe diferite: Jan Tinbergen (Olanda) a câștigat premiul pentru Economie în 1969, iar fratele său, Nikolaas Tinbergen (Marea Britanie), pe cel pentru Medicină, în 1973.
Ce au în comun, de exemplu, Irene Joliot Curie, Aage Bohr sau Roger Kornberg, în afară de a fi copii de câștigători ai unor premii Nobel? 'Toți au un părinte care le-a transmis centrul lor de interes', remarcă Gustav Krollstrand, custode al Muzeului Nobel. El nu crede însă că cine are un nume cunoscut ar fi favorizat. Viitorii laureați și alți savanți care nu vor avea niciodată șansa să primească vreun premiu Nobel trebuie să fie mai întâi recunoscuți de cei din breasla lor, foarte exigenți, pentru a fi ulterior nominalizați. Pentru Comitetele Nobel, care atribuie premiile și ale căror deliberări sunt păstrate secrete 50 de ani, a fi 'fiul lui' nu este în principiu nici handicap, nici avantaj. 'A fi nominalizat este un semn de competență', adaugă Krollstrand. 'Aage Bohr (câștigător al premiului Nobel pentru Fizică în 1975) nu a obținut premiul fiindcă tatăl lui era Niels Bohr (Fizică 1922), ci a trebuit să facă el însuși ceva excepțional', mai spune custodele Muzeului Nobel.
'Mediul are o mare importanță. Laureații știu să găsească un cadru creativ care favorizează cercetarea, iar copiii lor, care cresc într-un cadru creativ, știu să îl recunoască. În plus, beneficiază în mod natural de intrare în lumea cercetării', arată Krollstrand. Astfel, Irene Joliot-Curie 'a intrat în lumea magică de mică, așa încât nici nu și-a pus întrebarea dacă să fie sau să nu fie cercetătoare. De foarte tânără a devenit una din principalele colaboratoare ale mamei sale, de care a fost bineînțeles influențată', spune Pierre Joliot, fiul Irenei și al lui Frederic-Joliot Curie, cercetător și profesor la College de France.
Laureatul premiului Nobel pentru medicină în 1959, americanul Arthur Kornberg, nu a lucrat niciodată cu fiul său, Roger (premiul pentru Chimie în 2006), dar mărturisea într-un interviu la PBS că își ducea adesea copiii în laborator în week-end. Fiul să a fost atât de impresionat, încât și-a dorit drept cadou de Crăciun când avea opt sau nouă ani să petreacă o săptămână printre microscoape și eprubete.
Krollstrand subliniază de altfel importanța educației primite de laureații premiilor Nobel, indiferent de perioadă. Ei au în comun 'părinți care i-au învățat să gândească...și să își stimuleze gândirea'.
Câștigătorii premiilor Nobel vor fi anunțați în acest an între 6 și 13 octombrie. Potrivit experților, Svante Paabo, fiul unui laureat pentru Medicină (1982), Sune Bergstrom, ar putea primi un premiu pentru cercetările sale asupra ADN-ului omului de Neanderthal.
AGERPRES