Premierul Ludovic Orban a trimis, miercuri, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o adresă în care arată baza legală prin care a transmis anterior Legislativului, doar spre informare, hotărârea de guvern privind prelungirea stării de alertă (HG 476/2020).

Astfel, în cuprinsul adresei se arată că: "Procedura invocată pentru care solicitaţi completarea acesteia, în sensul înaintării unei solicitări de încuviinţare, prin raportare la articolul 4 din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se referă la momentul instituirii stării de alertă, prin raportare la alineatul (3), teza a 2-a: ' Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată. În cazul de faţă, raportat la momentul prelungirii stării de alertă, reglementarea specifică este prevăzută la art. 4, alin. (1), teza a 2-a: 'Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne'. Astfel, pentru situaţia prelungirii stării de alertă, spre deosebire de momentul instituirii acesteia, în Legea 55/2020 nu este precizată atribuţia Guvernului de a se adresa Parlamentului printr-o solicitare de încuviinţare".

" Or, Guvernul României nu poate acţiona în afara cadrului legal aprobat recent chiar de Parlamentul României, respectiv fără ca actele sale să beneficieze de întemeiere în legislaţia în vigoare", se mai spune în adresă.

Tot acolo se subliniază că, luând în considerare cadrul legal menţionat, precum şi intenţia Guvernului României de a respecta principiul colaborării loiale între autorităţile statului, "am transmis Parlamentului spre informare Hotărârea pentru prelungirea stării de alertă, încuviinţată de Parlament prin Hotărârea 5/2020".

"Faţă de calea de urmat în plan parlamentar, ulterior adoptării HG 476/2020, considerăm că este atributul exclusiv al Parlamentului României să evalueze şi să interpreteze prevederile Legii 55/2020, întrucât mecanismul prevăzut cu privire la încuviinţarea stării de alertă a fost rezultatul iniţiativei, dezbaterilor şi deciziei la nivel parlamentar. De altfel, o altă abordare din partea Guvernului României ar reprezenta o interferenţă în activitatea Parlamentului şi o afectare a principiului autonomiei parlamentare", mai precizează Orban în adresa trimisă preşedinţilor celor două Camere.

În completarea adresei, premierul a ataşat analiza factorilor de risc şi nota de fundamentare care a stat la baza adoptării HG 476/16.06.2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Adresa premierului survine ca răspuns al unei scrisori adresată Guvernului de şefii celor două Camere, tot miercuri, referitoare la HG 476/2020, transmisă spre informare preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pe acelaşi subiect, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, şeful Camerei Deputaţilor, a anunţat, miercuri, că social-democraţii vor sesiza Curtea Constituţională în privinţa "abuzului de putere" pentru prelungirea stării de alertă .

"În privinţa stării de alertă, aseară, la ora 21,30, când am primit documentele către publicare şi adresa de înaintare către Parlamentul României, am constatat cel mai mare abuz de putere care a avut loc în România, respectiv ocolirea Parlamentului în ceea ce priveşte restrângerea de drepturi şi libertăţi ale românilor, lucru stipulat explicit în Constituţia României şi în nenumărate decizii ale Curţii - că nu se poate face fără lege în Parlament. În faţa acestui abuz, categoric vom face o trimitere la CCR, respectiv o sesizare", a precizat Ciolacu la Parlament. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii