Podul peste Dunăre de la Brăila va fi inaugurat joi, 6 iulie, și aduce o lungă serie de premiere pentru infrastructura din România. Este cel mai mare pod suspendat construit vreodată în Româna, al treilea din Europa și cea mai înaltă construcție din România.

Totodată, podul peste Dunăre este cea mai scumpă construcție postrevoluționară și este dotat cu centru de monitorizare, senzori și sistem de dezumidificare. Pilonii podului au fost construiți cu ajutorul laserului, iar pentru întinderea cablurilor principale s-a folosit o procedură în premieră în România. Cablurile sunt formate din fire de oțel care împreună au o lungime de 81.000 de km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de două ori. Cei patru piloni sunt ai podului dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.

Podul nu traversează doar fluviul, ci leagă România peste Dunăre

Obiectivul care va face legătura între provinciile istorice Muntenia, Dobrogea și Moldova a fost deja botezat Golden Gate-ul României. Este ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră.

Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri, iar înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației. De asemenea, podul are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean.

Tablierul metalic cântărește 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost made în România, la șantierul naval Brăila, cu tablă de la Combinatul siderurgic Liberty Galați.

Pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură î premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 de km, ceea ce înseamnă că ar putea ce ar putea înconjura Pământul de două ori.

Podul peste Dunăre, o minune tehnologică

Turnarea celor patru piloni s-a făcut în sistem continuu, iar mecanismul de cofrare glisant a fost ghidat prin laser și au fost realizați aproximativ 2 metri la fiecare 24h.

-cei patru piloni principali ai podului sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță;

-pentru construcția podului, s-au folosit 200.000 m3 beton armat, 25.000 tone oțel beton, 6.700 tone oțel pentru cele 2 cabluri principale, 8.600 metri coloane forate;

-14.000 tone asfalt au fost așternute doar pe pod;

-pentru execuția drumurilor, s-au folosit 1.4 mil. m3 umpluturi, 280.500 m3 material granular, 97.000 m3 beton armat, 6.500 tone oțel beton, 17.000 metri coloane forate;

-suprafața asfaltată a drumurilor este de 312.130 m2;

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu , podul peste Dunăre este proiectat să aibă o durata de viața de 120 de ani.

„Are un centru de monitorizare și control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalați pe pod în punctele esențiale. Pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex și avansat proiect de testare a unui pod din România. La acest pod, va funcționa un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat și monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv”, susține Ionel Scrioșteanu.

Pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menține o umiditate relativă sub 40 la sută pentru a nu exista coroziune și pentru a permite circulația pe pod în siguranță, în orice anotimp.

Podul este prevăzut cu trotuare, însă acestea vor fi folosite strict pentru mentenanța acestuia, nu vor fi deschise circulației pietonale publice.

Marea inaugurare: joi, 6 iulie, ora 13.00

Construcția se va da în folosință, împreună cu prima etapă a drumurilor de legătură, joi, 6 iulie, de la ora 13:00.

La marea inaugurare a podului suspendat peste Dunăre, așa-numitul Golden Gate al României, vor participa, potrivit programului anunțat, Klaus Iohannis, președintele României, Marcel Ciolacu, premierul României, Nicolae Ciucă, președintele Senatului, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, Adina Vălean, comisarul european pentru Transport, ambasadorii Italiei și Japoniei.

Deși va fi inaugurat cu surle și trâmbițe, pe podul peste Dunăre vor fi restricții de circulație. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că, timp de patru până la opt săptămâni, se va circula restricționat pe podul de la Brăila, iar traficul rutier va fi închis pe timpul nopții. Restricțiile sunt necesare pentru demontarea unor macarele de mari dimensiuni.

Nu se plătește taxa de trecere a podului în primii 5 ani

Principalele lucrări prevăzute în cadrul contractului: podul suspendat peste Dunăre, două viaducte de acces, un viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje și structuri minore, 86 podețe, 9 noduri rutiere și sensuri giratorii, un Centru de Întreținere și Coordonare, precum și o o stație de taxare.

În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relația parțială, cu descărcare în județul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede.

Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km, după cum urmează:

Drumul principal Brăila-Jijila (Etapa I) are o lungime de 19 km si este prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete

Drumul de legătura cu DN22 Smârdan-Măcin (Etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) și se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.

Valoarea inițială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanțat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd.