Inspectorii antifraudă fiscală au identificat un prejudiciu de peste 5 milioane de lei produs de un grup de societăți cu activitate în comerțul cu telefoane mobile, caz în care au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul București, având în vedere că există suspiciuni privind posibila săvârșire a unor fapte privind spălarea banilor, se arată într-un comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) transmis, vineri, AGERPRES.

"Inspectorii antifraudă fiscală au identificat un grup de societăți care, în perioada 2014-2015, a prejudiciat bugetul statului cu peste 5 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe profit. În urma controalelor, inspectorii DGAF au descoperit un mecanism de fraudare a bugetului de stat constând în achiziționarea de telefoane mobile și de accesorii din spațiul intracomunitar și comercializarea acestora pe piața internă, prin intermediul unor societăți cu comportament fiscal inadecvat", se menționează în comunicat.

În acest caz, inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul București cu privire la aspectele identificate și le-au comunicat organelor de urmărire penală posibila săvârșire a unor fapte privind spălarea banilor.

"În 07.12.2016, au fost efectuate percheziții la domiciliile persoanelor și la sediile unor firme implicate în activități de evaziune fiscală, de către polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. De asemenea, acțiunea a avut sprijinul Unității Teritoriale de Analiza Informațiilor și al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române", se subliniază în comunicat.

Potrivit instituției, Cooperarea interinstituțională dintre Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Direcția Generală Antifraudă Fiscală a avut loc cu respectarea competențelor materiale specifice fiecărei structuri, conform documentelor de colaborare încheiate în acest sens.

Conform comunicatului citat, tranzacțiile menționate au început din anul 2012. "Persoanele care au pus bazele acestui mecanism prin care au derulat activități ilegale înființau firme pe numele lor. După ce acumulau datorii la bugetul de stat, transferau societățile pe numele unor persoane cu situație financiară precară și schimbau sediul social/domiciliul fiscal în alte localități", se subliniază în comunicat.

Astfel persoanele respective își însușeau câștigurile ilicite fie prin retragerea unor sume considerabile de la ATM-urile sau casieriile diferitelor unități bancare, fie prin transferuri bancare în conturile personale sau ale unor rude apropiate. Ulterior, încasau banii cash de la bancomate.

AGERPRES