Ministrul Justiţiei susține că raportul pozitiv privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare arată că aderarea României la Uniunea Europeană e „desăvârşită din perspectiva sistemului judiciar”, responsabilitatea fiind acum a magistraților.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției FOTO gov.ro

„Susţinerea că acest raport a fost consecinţa unui context geopolitic regional este contrazisă chiar de către Comisie, prin raport, care arată faptul că „la fel ca în anii anterior, prezentul raport este rezultatul unui proces atent de analiză întreprins de Comisie şi se bazează pe cooperarea strânsă cu instituţiile, societatea civilă şi alte părţi interesate din România”. Dincolo de aspectele tehnice, consider că prezentul raport MCV are cel puţin două semnificaţii şi efecte politico-instituţionale: aderarea României la UE este desăvârşită din perspectiva sistemului judiciar, acesta poate fi considerat acum şi formal în standardele europene, iar pe de altă parte puterea judecătorească are independenţa şi libertatea faţă de orice factor politic, principiul separării puterilor fiind respectat”, a afirmat Cătălin Predoiu într-o conferință de presă.

Ministrul Justiției susține că acum e evident faptul că România are un sistem judiciar independent. „Prin modul în care au fost structurate aceste trei legi, rezultatul este un sistem judiciar independent, care are mecanismele şi libertatea de autoreglare, independent de factorul politic. Prin urmare, responsabilitatea pentru eficienţa sistemului judiciar este acum aproape în întregime pe umerii acestuia, cu atât mai mult cu cât, prin efectul legilor, bugetele instanţelor vor fi gestionate de ICCJ. De aceea, nu întâmplător, raportul subliniază importanţa Consiliului Superior al Magistraturii în asumarea acestei responsabilităţi, lansarea de reforme, exercitarea unui leadership transparent şi eficient al sistemului judiciar”, a completat reprezentantul PNL.

Potrivit demnitarului, la începutul acestui an printre marile obiective ale Ministerului Justiţiei s-au numărat adoptarea legii privind desfiinţare Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie până la 31 martie 2022, adoptarea celor trei legi ale Justiţiei în la finalul anului şi obţinerea, pe aceste baze, a unui raport pozitiv pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Toate sunt acum bifate.

Alte obiective

Ministerul Justiţiei a mai finalizat următoarele obiective din programul de guvernare în această perioadă: modificarea Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Strategia naţională anticorupţie 2021-2025, Legea privind transpunerea directivei care vizează avertizorii de integritate adoptată de Senat şi aflată pe rolul Camerei Deputaţilor.

De asemenea, au fost elaborate proiectele de legi privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, proiectul de lege privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal, dar şi cel privind statutul personalului de probaţiune.

Legea avertizorilor de integritate este și jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și ar trebui adoptată și intrată în vigoarepână la finalul acestui an. Și legilslația penală are ca deadine în calendarul PNRR data de 31 decembrie, însă Guvernul ar putea să mai prelungească dezbaterile până în momentul în care trimit a treia cerere de plată. Potrivit informațiilor „Adevărul”, a treia cerere d eplată va fi trimisă doar în primăvara lui 2026. Ărin urmare, mai este timp, în cazul în care Codurile penale vor fo atacate la Curtea Constituțională, ceea ce este cel mai probabil.